11 definiții pentru colcăială

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COLCĂIA s. f. Faptul de a colcăi; zgomot făcut de cineva sau de ceva care colcăie. [Pr.: -că-ia-] – Colcăi + suf. -eală.

COLCĂIA s. f. Faptul de a colcăi; zgomot făcut de cineva sau de ceva care colcăie. [Pr.: -că-ia-] – Colcăi + suf. -eală.

colcăia sf [At: PAS, Z. III, 64 / Pl: ~ieli / E: colcăi + -eală] 1 Clocot. 2 Mișună1.

COLCĂIA s. f. 1. Clocot, clocotire. 2. Mișcare într-o mulțime mare, forfoteală.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

colcăia s. f., g.-d. art. colcăielii

colcăia s. f., g.-d. art. colcăielii

colcăia s. f. (sil. -că-ia-), g.-d. art. colcăielii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COLCĂIA s. v. clocot, clocotire, fierbere, fiert.

colcăia s. v. CLOCOT. CLOCOTIRE. FIERBERE. FIERT.

COLCĂIA s. agitație, animație, foială, foire, forfotă, forfoteală, frămîntare, furnicare, mișcare, mișuială, mișunare, roială, viermuială, viermuire, (reg.) fojgăială, vînzoală, (fam.) fîțîială, fîțîire, fîțîit, vînzoleală. (Pe bulevarde era o ~ de nedescris.)

Intrare: colcăială
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colcăia
  • colcăiala
plural
genitiv-dativ singular
  • colcăieli
  • colcăielii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

colcăiasubstantiv feminin

etimologie:
  • Colcăi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.