7 definiții pentru clocotire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLOCOTÍRE, clocotiri, s. f. Acțiunea de a clocoti.V. clocoti.

CLOCOTÍRE, clocotiri, s. f. Acțiunea de a clocoti.V. clocoti.

clocotire sf [At: ALECSANDRI, P. III, 136 / Pl: ~ri / E: clocoti] 1 Fierbere. 2 Agitare. 3 (Fig) Stare specifică sentimentelor, pasiunilor etc. pe cale de a se dezlănțui. 4 (Fig) Vuire.

CLOCOTÍRE, clocotiri, s. f. Acțiunea de a clocoti. Pînza deasă a apelor cerești era sfîșiată în două de greabănul lung și îngust al muntelui meu de adăpost și, cu iuțeală de vifor și cu clocotiri de tunete, se rostogoleau pe două părți spre genunile adînci ale văilor. HOGAȘ, M. N. 177.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

clocotire s. f., g.-d. art. clocotirii; pl. clocotiri

clocotíre s. f., g.-d. art. clocotírii; pl. clocotíri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CLOCOTIRE s. clocot, fierbere, fiert, (rar) colcăială, fiertură. (~ apei puse la fiert.)

Intrare: clocotire
clocotire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clocotire
  • clocotirea
plural
  • clocotiri
  • clocotirile
genitiv-dativ singular
  • clocotiri
  • clocotirii
plural
  • clocotiri
  • clocotirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clocotire, clocotirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a clocoti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pînza deasă a apelor cerești era sfîșiată în două de greabănul lung și îngust al muntelui meu de adăpost și, cu iuțeală de vifor și cu clocotiri de tunete, se rostogoleau pe două părți spre genunile adînci ale văilor. HOGAȘ, M. N. 177. DLRLC
etimologie:
  • vezi clocoti DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.