15 definiții pentru înmormânta

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNMORMÂNTA, înmormântez, vb. I. 1. Tranz. A așeza un mort în mormânt; a îngropa, a înhuma, a astruca, a mormânta. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) îngropa (II 2). ♦ Tranz. A da ceva uitării. – În + mormânt.

ÎNMORMÂNTA, înmormântez, vb. I. 1. Tranz. A așeza un mort în mormânt; a îngropa, a înhuma, a astruca, a mormânta. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) îngropa (II 2). ♦ Tranz. A da ceva uitării. – În + mormânt.

înmormânta [At: CREANGĂ, A. 61 / Pzi: ~tez, (înv) înmormânt / E: în- + mormânt] 1 vt A pune un mort în mormânt. 2-3 vtr (Șfg) A (se) îngropa. 4 vt (Fig) A da ceva uitării.

A ÎNMORMÂNTA ~ez tranz. 1) A pune în mormânt (respectând anumite ritualuri); a îngropa; a înhuma. 2) rar A astupa din toate părțile, ascunzând privirii. 3) fig. A lăsa să fie uitat; a da uitării. /în + mormânt

înmormântà v. a pune în mormânt un cadavru uman.

ÎNMORMÎNTA, înmormîntez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la morți) A pune, a așeza (cu ceremonie) în mormînt; a îngropa. Vrem ca Gălăciuc să fie înmormîntat de noi. SAHIA, N. 40. Trupul lui îl ridicară soția sa și copiii, și-l duseră de-l înmormîntară la mănăstirea lor, la Mărgineni. BĂLCESCU, O. I 102. ◊ Fig. M-au înmormîntat în năsip și m-au prohodit cum știau ei. CREANGĂ, A. 61. 2. Fig. A acoperi bine, a ascunde vederilor, acoperind bine, de toate părțile. Pe-o piatră-n drum, sub un zăplaz S-a pus înmormîntînd în palme-i Slăbitul său obraz. COȘBUC, P. I 102. ◊ Refl. Cu capul pe desagi, mă înmormîntai... în căpița de fîn. HOGAȘ, M. N. 70. – Variantă: mormînta (MACEDONSKI, O. I 31) vb. I.

înmormîntéz, a v. tr. (d. mormînt). Pun în mormînt, îngrop cu oarecare ceremonie un mort. Fig. Daŭ uĭtăriĭ: a înmormînta un proĭect. – Și îmorm-. În Serbia morm-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înmormânta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înmormântez, 3 înmormântea; conj. prez. 1 sg. să înmormântez, 3 să înmormânteze

înmormânta (a ~) vb., ind. prez. 3 înmormântea

înmormânta vb., ind. prez. 1 sg. înmormântez, 3 sg. și pl. înmormântea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNMORMÂNTA vb. a îngropa, a înhuma, (înv. și reg.) a astruca.

A înmormânta ≠ a deshuma, a dezgropa, a dezmormânta, a exhuma

ÎNMORMÎNTA vb. a îngropa, a înhuma, (înv. și reg.) a astruca.

Intrare: înmormânta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înmormânta
  • ‑nmormânta
  • înmormântare
  • ‑nmormântare
  • înmormântat
  • ‑nmormântat
  • înmormântatu‑
  • ‑nmormântatu‑
  • înmormântând
  • ‑nmormântând
  • înmormântându‑
  • ‑nmormântându‑
singular plural
  • înmormântea
  • ‑nmormântea
  • înmormântați
  • ‑nmormântați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înmormântez
  • ‑nmormântez
(să)
  • înmormântez
  • ‑nmormântez
  • înmormântam
  • ‑nmormântam
  • înmormântai
  • ‑nmormântai
  • înmormântasem
  • ‑nmormântasem
a II-a (tu)
  • înmormântezi
  • ‑nmormântezi
(să)
  • înmormântezi
  • ‑nmormântezi
  • înmormântai
  • ‑nmormântai
  • înmormântași
  • ‑nmormântași
  • înmormântaseși
  • ‑nmormântaseși
a III-a (el, ea)
  • înmormântea
  • ‑nmormântea
(să)
  • înmormânteze
  • ‑nmormânteze
  • înmormânta
  • ‑nmormânta
  • înmormântă
  • ‑nmormântă
  • înmormântase
  • ‑nmormântase
plural I (noi)
  • înmormântăm
  • ‑nmormântăm
(să)
  • înmormântăm
  • ‑nmormântăm
  • înmormântam
  • ‑nmormântam
  • înmormântarăm
  • ‑nmormântarăm
  • înmormântaserăm
  • ‑nmormântaserăm
  • înmormântasem
  • ‑nmormântasem
a II-a (voi)
  • înmormântați
  • ‑nmormântați
(să)
  • înmormântați
  • ‑nmormântați
  • înmormântați
  • ‑nmormântați
  • înmormântarăți
  • ‑nmormântarăți
  • înmormântaserăți
  • ‑nmormântaserăți
  • înmormântaseți
  • ‑nmormântaseți
a III-a (ei, ele)
  • înmormântea
  • ‑nmormântea
(să)
  • înmormânteze
  • ‑nmormânteze
  • înmormântau
  • ‑nmormântau
  • înmormânta
  • ‑nmormânta
  • înmormântaseră
  • ‑nmormântaseră
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mormânta
  • mormântare
  • mormântat
  • mormântatu‑
  • mormântând
  • mormântându‑
singular plural
  • mormântea
  • mormântați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mormântez
(să)
  • mormântez
  • mormântam
  • mormântai
  • mormântasem
a II-a (tu)
  • mormântezi
(să)
  • mormântezi
  • mormântai
  • mormântași
  • mormântaseși
a III-a (el, ea)
  • mormântea
(să)
  • mormânteze
  • mormânta
  • mormântă
  • mormântase
plural I (noi)
  • mormântăm
(să)
  • mormântăm
  • mormântam
  • mormântarăm
  • mormântaserăm
  • mormântasem
a II-a (voi)
  • mormântați
(să)
  • mormântați
  • mormântați
  • mormântarăți
  • mormântaserăți
  • mormântaseți
a III-a (ei, ele)
  • mormântea
(să)
  • mormânteze
  • mormântau
  • mormânta
  • mormântaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înmormânta, înmormântezverb

  • 1. tranzitiv A așeza un mort în mormânt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vrem ca Gălăciuc să fie înmormîntat de noi. SAHIA, N. 40. DLRLC
    • format_quote Trupul lui îl ridicară soția sa și copiii, și-l duseră de-l înmormîntară la mănăstirea lor, la Mărgineni. BĂLCESCU, O. I 102. DLRLC
    • format_quote figurat M-au înmormîntat în năsip și m-au prohodit cum știau ei. CREANGĂ, A. 61. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv figurat A acoperi bine, a ascunde vederilor, acoperind bine, de toate părțile; a (se) îngropa (3.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îngropa
    • format_quote Pe-o piatră-n drum, sub un zăplaz S-a pus înmormîntînd în palme-i Slăbitul său obraz. COȘBUC, P. I 102. DLRLC
    • format_quote Cu capul pe desagi, mă înmormîntai... în căpița de fîn. HOGAȘ, M. N. 70. DLRLC
    • 2.1. tranzitiv A da ceva uitării. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • În + mormânt DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.