15 definiții pentru înhuma

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNHUMA, înhumez, vb. I. Tranz. A înmormânta, a îngropa. – Din fr. inhumer, lat. inhumare.

înhuma vt [At: IBRĂILEANU, A. 121 / V: (înv) in~ / Pzi: ~mez / E: fr inhumer, lat inhumare] (Liv) A înmormânta.

ÎNHUMA, înhumez, vb. I. Tranz. (Livr.) A înmormânta, a îngropa. – Din fr. inhumer, lat. inhumare.

ÎNHUMA, înhumez, vb. I. Tranz. A înmormînta, a îngropa. Am înhumat cadavrul într-un mormînt adînc. IBRĂILEANU, A. 121.

ÎNHUMA vb. I. tr. A îngropa, a înmormînta. [Cf. fr. inhumer, lat. inhumare].

ÎNHUMA vb. tr. a înmormânta. (< fr. inhumer, lat. inhumare)

A ÎNHUMA ~ez tranz. A pune în mormânt (respectând anumite ritualuri); a înmormânta; a îngropa. /<fr. inhumer, lat. inhumare

*inhuméz v. tr. (lat. in-humo, -áre, a îngropa, d. hŭmus, pămînt. V. humă, exhumez). Îngrop, înmormîntez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înhuma (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înhumez, 3 înhumea; conj. prez. 1 sg. să înhumez, 3 să înhumeze

înhuma (a ~) vb., ind. prez. 3 înhumea

înhuma vb., ind. prez. 1 sg. înhumez, 3 sg. și pl. înhumea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNHUMA vb. a îngropa, a înmormînta, (înv. și reg.) a astruca. (L-au ~ la cimitirul Bellu.)

A înhuma ≠ a deshuma, a dezgropa, a dezmormânta, a exhuma

Intrare: înhuma
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înhuma
  • ‑nhuma
  • înhumare
  • ‑nhumare
  • înhumat
  • ‑nhumat
  • înhumatu‑
  • ‑nhumatu‑
  • înhumând
  • ‑nhumând
  • înhumându‑
  • ‑nhumându‑
singular plural
  • înhumea
  • ‑nhumea
  • înhumați
  • ‑nhumați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înhumez
  • ‑nhumez
(să)
  • înhumez
  • ‑nhumez
  • înhumam
  • ‑nhumam
  • înhumai
  • ‑nhumai
  • înhumasem
  • ‑nhumasem
a II-a (tu)
  • înhumezi
  • ‑nhumezi
(să)
  • înhumezi
  • ‑nhumezi
  • înhumai
  • ‑nhumai
  • înhumași
  • ‑nhumași
  • înhumaseși
  • ‑nhumaseși
a III-a (el, ea)
  • înhumea
  • ‑nhumea
(să)
  • înhumeze
  • ‑nhumeze
  • înhuma
  • ‑nhuma
  • înhumă
  • ‑nhumă
  • înhumase
  • ‑nhumase
plural I (noi)
  • înhumăm
  • ‑nhumăm
(să)
  • înhumăm
  • ‑nhumăm
  • înhumam
  • ‑nhumam
  • înhumarăm
  • ‑nhumarăm
  • înhumaserăm
  • ‑nhumaserăm
  • înhumasem
  • ‑nhumasem
a II-a (voi)
  • înhumați
  • ‑nhumați
(să)
  • înhumați
  • ‑nhumați
  • înhumați
  • ‑nhumați
  • înhumarăți
  • ‑nhumarăți
  • înhumaserăți
  • ‑nhumaserăți
  • înhumaseți
  • ‑nhumaseți
a III-a (ei, ele)
  • înhumea
  • ‑nhumea
(să)
  • înhumeze
  • ‑nhumeze
  • înhumau
  • ‑nhumau
  • înhuma
  • ‑nhuma
  • înhumaseră
  • ‑nhumaseră
inhuma
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înhuma, înhumezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.