opțiuni
  • info
15 definiții pentru zavistuit

Explicative DEX

ZAVISTII vb. IV v. zavistui.

ZAVISTII vb. IV v. zavistui.

ZAVISTII vb. IV v. zavistui.

ZAVISTUI, zavistuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A invidia, a pizmui. ♦ Intranz. A face sau a băga intrigi. [Var.: zavistii vb. IV] – Din sl. zavistvovati.

ZAVISTUI, zavistuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A invidia, a pizmui. ♦ Intranz. A face sau a băga intrigi. [Var.: zavistii vb. IV] – Din sl. zavistvovati.

zavisti v vz zavistui

zavistii v vz zavistui

zavistui vb. IV. (înv.) 1 tr. A invidia, a pizmui; a urî. Toată Italia... zavistuiește pe acești padoveni (c. NEGR). 2 intr. A unelti. Acel care nu face alta decît să samene ura și vrajba, zavistuind și calomniind, nu este bun român (GHICA). • prez.ind. -iesc. și zavistii vb. IV. /<zavistie + -ui.$

ZAVISTUI, zavistuiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A invidia, a pizmui. Cînd cineva înaintează, cînd se ridică mai presus de alții... mii de oameni îl zavistuiesc. CONTEMPORANUL, II 323. ◊ Intranz. A face intrigi. Acel care nu face alta decît să samene ura și vrajba, zavistuind și calomniind, nu este bun romîn. GHICA, S. 201. – Variantă: zavistii (DELAVRANCEA, H. T. 8) vb. IV.

ZAVISTII vb. IV. v. zavistui.

ZAVISTUI, zavistuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A invidia, a pizmui. ♦ Intranz. A face intrigi. [Var.: zavistii vb. IV] – Slav (v. sl. zavistvovati).

A ZAVISTUI ~iesc înv. 1. tranz. A trata cu zavistie; a invidia; a pizmui. 2. intranz. A face intrigi; a pune la cale o intrigă. /<sl. zavistovati

zavistuì v. a invidia.

zavistuĭésc v. tr. (d. zavistie). Rar. Invidiez. – La Delv. -tiésc.

Ortografice DOOM

zavistui (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zavistuiesc, imperf. 3 sg. zavistuia conj. prez. 3 să zavistuiască

zavistui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zavistuiesc, imperf. 3 sg. zavistuia; conj. prez. 3 sg. și pl. zavistuiască

Sinonime

ZAVISTUI vb. v. complota, conjura, conspira, invidia, jindui, lăcomi, pizmui, râvni, unelti.

zavistui vb. v. COMPLOTA. CONJURA. CONSPIRA. INVIDIA. JINDUI. LĂCOMI. PIZMUI. RÎVNI. UNELTI.

Intrare: zavistuit
zavistuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zavistuit
  • zavistuitul
  • zavistuitu‑
  • zavistuită
  • zavistuita
plural
  • zavistuiți
  • zavistuiții
  • zavistuite
  • zavistuitele
genitiv-dativ singular
  • zavistuit
  • zavistuitului
  • zavistuite
  • zavistuitei
plural
  • zavistuiți
  • zavistuiților
  • zavistuite
  • zavistuitelor
vocativ singular — —
plural — —
zavistiit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zavistiit
  • zavistiitul
  • zavistiitu‑
  • zavistiită
  • zavistiita
plural
  • zavistiiți
  • zavistiiții
  • zavistiite
  • zavistiitele
genitiv-dativ singular
  • zavistiit
  • zavistiitului
  • zavistiite
  • zavistiitei
plural
  • zavistiiți
  • zavistiiților
  • zavistiite
  • zavistiitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zavistui, zavistuiescverb

  • 1. învechit A trata cu zavistie. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: invidia jindui lăcomi pizmui râvni
    • format_quote Cînd cineva înaintează, cînd se ridică mai presus de alții... mii de oameni îl zavistuiesc. CONTEMPORANUL, II 323. DLRLC
    • 1.1. intranzitiv A face sau a băga intrigi, a pune la cale o intrigă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: complota conjura conspira unelti
      • format_quote Acel care nu face alta decît să samene ura și vrajba, zavistuind și calomniind, nu este bun romîn. GHICA, S. 201. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.