15 definiții pentru zărghit zârghit zărdit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂRGHÍT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Reg.) Smintit, țicnit, zăpăcit. – Et. nec.

zărghit, ~ă [At: ȘĂINEANU2 / V: ~iet, ~rdit / Pl: ~iți, ~e / E: nct] (Reg; mai ales în Mol) 1-2 smf, a Smintit2 (1-2). 3-4 smf, a (Cu sens atenuat) Zăpăcit (1-2). 5 a Zănatic.

zărghit, -ă adj. (pop.; despre oameni) Care este smintit, țicnit, zăpăcit. ◊ (subst.) Începu să rîdă ca un zărghit (POPOV.). ◊ (ca epitet,precedînd termenul calificat, de care se leagă prin prep. „de”) Zărghitul de Trăsnea dormea pe hat, cu gramatica sub nas (CR.). • pl. -ți, -te. /v. zărghi.

ZĂRGHÍT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Reg.) Smintit, țicnit, zăpăcit. – V. zărghi.

ZĂRGHÍT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Mold.) Smintit, țicnit; (cu sens atenuat) zăpăcit. (Substantivat) Ian ascultați, fă, zărghitelor – face moș Gheorghe deschizînd ușa tinziiv-ați îngrijit voi pentru gură? că nu-s colea Bucureștii. SP. POPESCU, M. G. 24. Zărghitul de Trăsnea dormea pe hat, cu gramatica sub nas și habar n-avea de frig. CREANGĂ, A. 92. – Variante: zărdít, -ă (CAMILAR, N. I 404), zîrghít, -ă (BARANGA-MORARU, F. 31) adj.

ZĂRGHÍT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Reg.) Smintit, țicnit, zăpăcit. – V. zărghi.

zărghít, -ă adj. (d. zărvit). Mold. Fam. Țicnit, nebun.

zârghit a. Mold. țicnit (CR.). [Origină necunoscută].


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZĂRGHÍT adj. v. aiurea, aiurit, bezmetic, zănatic, zăpăcit, zurliu.

ZĂRGHÍT adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.

zărghit adj. v. AIUREA. AIURIT. BEZMETIC. ZĂNATIC. ZĂPĂCIT. ZURLIU.

zărghit adj., s. v. ALIENAT. DEMENT. DESCREIERAT. ÎNNEBUNIT. NEBUN. SMINTIT. ȚICNIT.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZĂRGHÍT, ZĂRGHÍTĂ, zărghiți, zărghíte, adj. (Mold.) ~ (prob. pron. locală a lui zărvit, v. zărvi)

Intrare: zărghit
zărghit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zărghit
  • zărghitul
  • zărghitu‑
  • zărghi
  • zărghita
plural
  • zărghiți
  • zărghiții
  • zărghite
  • zărghitele
genitiv-dativ singular
  • zărghit
  • zărghitului
  • zărghite
  • zărghitei
plural
  • zărghiți
  • zărghiților
  • zărghite
  • zărghitelor
vocativ singular
plural
zârghit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zârghit
  • zârghitul
  • zârghitu‑
  • zârghi
  • zârghita
plural
  • zârghiți
  • zârghiții
  • zârghite
  • zârghitele
genitiv-dativ singular
  • zârghit
  • zârghitului
  • zârghite
  • zârghitei
plural
  • zârghiți
  • zârghiților
  • zârghite
  • zârghitelor
vocativ singular
plural
zărdit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zărdit
  • zărditul
  • zărditu‑
  • zărdi
  • zărdita
plural
  • zărdiți
  • zărdiții
  • zărdite
  • zărditele
genitiv-dativ singular
  • zărdit
  • zărditului
  • zărdite
  • zărditei
plural
  • zărdiți
  • zărdiților
  • zărdite
  • zărditelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zărghit zârghit zărdit

etimologie: