zărghit, -ă adj. (pop.; despre oameni) Care este smintit, țicnit, zăpăcit. ◊ (subst.) Începu să rîdă ca un zărghit (POPOV.). ◊ (ca epitet,precedînd termenul calificat, de care se leagă prin prep. „de”) Zărghitul de Trăsnea dormea pe hat, cu gramatica sub nas (CR.). • pl. -ți, -te. /v. zărghi.