14 definiții pentru susur zuzur sursur
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SÚSUR, susure, s. n. Zgomot continuu, monoton, lin, ușor și plăcut produs de curgerea unei ape, de frunzele mișcate de vânt etc.; murmur, susurare. – Din susura (derivat regresiv).
SÚSUR, susure, s. n. Zgomot continuu, monoton, lin, ușor și plăcut produs de curgerea unei ape, de frunzele mișcate de vânt etc.; murmur, susurare. – Din susura (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel
- acțiuni
SÚSUR s. n. Zgomot continuu și lin, produs de o apă care curge sau de un frunziș mișcat de vînt. V. murmur, șopot, foșnet, freamăt. În noaptea lină de vară, un susur slab trece prin codrul adormit. SADOVEANU, O. I 284. Susurul acestor codri se stinsese o dată cu doina din caval. GALACTION, O. I 285. Băiatul auzi în baia zînelor un susur de apă. ISPIRESCU, L. 163. ◊ (Cu determinări precizînd intensitatea, natura sau calitatea zgomotului) în răpaosul nopții se auzea numai clătirea undelor ce se izbeau încetișor de mal și susurul alene al vîntulețului de vară. ODOBESCU, S. I 140. ◊ (Metaforic) Sta neclintit, cu ochii duși, în cadrul ferestrei. O înfiorare, un susur de șoapte tainice veni din livezi. SADOVEANU, O. I 276. Cuvintele lor se împreunau într-un susur de bucurie ascunsă. REBREANU, R. I 247. – Variante: súrsur (POPESCU, B. III 10), zúzur (EMINESCU, N. 113) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SÚSUR s.n. Zgomot continuu și lin produs de curgerea unei ape sau de foșnetul frunzelor bătute de vânt. [Pl. -re. / < susura].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SÚSUR s. n. zgomot continuu și lin produs de curgerea unei ape, de foșnetul frunzelor bătute de vânt etc. (< susura)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SÚSUR ~e n. Zgomot continuu, ușor și monoton, produs de unele fenomene naturale (curgerea apei, frunze mișcate de vânt etc.); murmur. ~ de izvor. /v. a susura
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
susur n. sunet lin și confuz: un susur de apă ISP. [Lat. SUSURRUS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
zuzur2 sn vz susur
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SÚRSUR s. n. v. susur.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ZÚZUR s. n. v. susur.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
súsur s. n., pl. súsure
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
súsur s. n., pl. súsure
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
susur, -ruri.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
SÚSUR s. 1. v. clipocit. 2. v. foșnet. 3. v. murmur.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUSUR s. 1. clipoceală, clipocire, clipocit, murmur, susurare, șoaptă, șopot, zvon, (rar) murmuială, murmureală, zuzet, (înv.) murmuit. (~ de ape.) 2. fîșîit, foșnet, freamăt, murmur, sunet, susurare, șoaptă, șopot, (rar) șoșet. (~ frunzelor.) 3. murmur, zumzet, zvon. (~ de glasuri îndepărtate.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
susur zuzur sursur
- 1. Zgomot continuu, monoton, lin, ușor și plăcut produs de curgerea unei ape, de frunzele mișcate de vânt etc.exemple
- În noaptea lină de vară, un susur slab trece prin codrul adormit. SADOVEANU, O. I 284.surse: DLRLC
- Susurul acestor codri se stinsese o dată cu doina din caval. GALACTION, O. I 285.surse: DLRLC
- Băiatul auzi în baia zînelor un susur de apă. ISPIRESCU, L. 163.surse: DLRLC
- (Cu determinări precizând intensitatea, natura sau calitatea zgomotului) În răpaosul nopții se auzea numai clătirea undelor ce se izbeau încetișor de mal și susurul alene al vîntulețului de vară. ODOBESCU, S. I 140.surse: DLRLC
- metaforic Sta neclintit, cu ochii duși, în cadrul ferestrei. O înfiorare, un susur de șoapte tainice veni din livezi. SADOVEANU, O. I 276.surse: DLRLC
- metaforic Cuvintele lor se împreunau într-un susur de bucurie ascunsă. REBREANU, R. I 247.surse: DLRLC
-
etimologie:
- derivat regresiv susurasurse: DEX '09 DEX '98 DN