12 definiții pentru studiere

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STUDIERE s. f. Acțiunea de a (se) studia și rezultatul ei. [Pr.: -di-e-] – V. studia.

STUDIERE s. f. Acțiunea de a (se) studia și rezultatul ei. [Pr.: -di-e-] – V. studia.

studiere sf [At: POLIZU / P: ~di-e~ / V: (îv) ~iare / Pl: ~ri / E: studia] 1 Îndreptare (totală) a atenției asupra unui obiect al cunoașterii (obiect concret, ființă etc. sau stare, însușire, fenomen, proces etc. ori concept, formă de activitate umană etc.) pentru a-i descoperi și a-i cunoaște (până în cele mai mici amănunte) structura internă cu elementele care o compun și cu însușirile acestora, pentru a-i înțelege mecanismul intim și modul, regulile, legile de funcționare ale acestuia, pentru a-i putea evalua importanța, utilitatea etc. Si: analizare (1), analiză (5), căutare (22), cercetare (2), examen (8), examinare (3), explorare (3), investigație, observare, observație, privire, scrutare, studiu (1), urmărire, (liv) considerare (1), considerație (2), (rar) studiat1, (înv) cercare (4), meditare, răspicare, socotire, scrutin. 2 Îndreptare atentă, persistentă și iscoditoare a ochilor sau a privirii asupra unei persoane, asupra însușirilor sau manifestărilor acesteia, pentru a o surprinde, pentru a o cunoaște, a înțelege, a surprinde etc. Si: căutare (23), cercetare (33), examen (10), examinare (4), explorare (3), investigare, investigație, măsurare, observare, observație, pătrundere, privire, scormonire, studiu (1), urmărire, (rar) scrutare, (pop) iscodire, (înv) iscoadă. 3 Depunere a unei activități intelectuale atente, intense (și sistematice), pentru a dobândi, a obține etc. cunoștințe teoretice și practice specifice unor obiecte de învățământ Si: citire (9), însușire, învățare, învățătură, studiu (3), (îvp) pricopsire.

STUDIERE s. f. Acțiunea de a studia. Studierea operei unui scriitor. – Variantă: (învechit) studiare (KOGĂLNICEANU, S. A. 135) s. f.

STUDIERE s.f. Acțiunea de a (se) studia și rezultatul ei; învățare, studiu. [Pron. -di-e-. / < studia].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

studiere (desp. -di-e-) s. f., g.-d. art. studierii

studiere (-di-e-) s. f., g.-d. art. studierii

studiere s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. studierii; pl. studieri

studiez, -diază 3, -diam 1 imp., -diind ger., -diere inf. s.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STUDIERE s. 1. învățare. 2. v. analiză. 3. v. examinare.

STUDIERE s. 1. învățare, studiu. (~ materiei pentru examen.) 2. analizare, analiză, cercetare, examen, examinare, investigare, investigație, studiu, (pop.) cercare, (înv.) răspicare, (fig.) explorare. (O ~ critică a problemelor.) 3. analiză, cercetare, examinare, observare, observație, scrutare, studiu, (pop.) iscodire, (înv.) iscoadă, ispită, ispitire. (~ atentă a cuiva.)

Intrare: studiere
  • silabație: stu-di-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • studiere
  • studierea
plural
  • studieri
  • studierile
genitiv-dativ singular
  • studieri
  • studierii
plural
  • studieri
  • studierilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • studiare
  • studiarea
plural
  • studieri
  • studierile
genitiv-dativ singular
  • studieri
  • studierii
plural
  • studieri
  • studierilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

studiere, studierisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi studia DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.