14 definiții pentru probant
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
- antonime (1)
Explicative DEX
PROBANT, -Ă, probanți, -te, adj. (Rar) Care probează, dovedește, convinge; edificator, concludent. – Din fr. probant.
PROBANT, -Ă, probanți, -te, adj. (Rar) Care probează, dovedește, convinge; edificator, concludent. – Din fr. probant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
probant, ~ă a [At: ALEXI, W. / Pl: ~nți, ~e / E: fr probant] 1 Care constituie o probă (1) Si: edificator, concludent. 2 Care dovedește în mod temeinic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROBANT, -Ă, probanți, -te, adj. (Rar) Care probează, care dovedește, convinge; edificator.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PROBANT, -Ă adj. Care probează; doveditor. [Cf. fr. probant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROBANT, -Ă adj. care certifică; doveditor, concludent. (< fr. probant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PROBANT ~tă (~ți, ~te) Care probează; care constituie o probă. Argument ~. /<fr. probant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
probant a. care probează: rațiune probantă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*probánt, -ă adj. (lat. próbans, -ántis). Care probează: argument probant, demonstrațiune probantă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
probant adj. m., pl. probanți; f. probantă, pl. probante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
probant adj. m., pl. probanți; f. probantă, pl. probante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
probant adj. m., pl. probanți; f. sg. probantă, pl. probante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
PROBANT adj. v. concludent, convingător, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, puternic, serios, solid, tare, temeinic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
probant adj. v. CONCLUDENT. CONVINGĂTOR. DECISIV. EDIFICATOR. ELOCVENT. GRĂITOR. HOTĂRÎTOR. ILUSTRATIV. PUTERNIC. SERIOS. SOLID. TARE. TEMEINIC.[1]
- În original, cuv. acc. greșit: probant — LauraGellner
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
Probant ≠ improbant
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
probant, probantăadjectiv
- 1. Care probează, dovedește, convinge; care constituie o probă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEXsinonime: concludent convingător decisiv doveditor edificator elocvent grăitor hotărâtor ilustrativ puternic serios solid tare temeinic antonime: improbant
- Argument probant. NODEX
-
etimologie:
- probant DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.