15 definiții pentru popreală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POPREALĂ, popreli, s. f. 1. (Înv. și reg.) Piedică, obstacol în calea unei acțiuni; poruncă sau măsură prin care se interzice ceva; oprire, interdicție, opreliște. 2. (Pop.) Reținere (provizorie) a cuiva de către o autoritate legală pe timpul unei cercetări penale; închisoare, arest (la domiciliu). ◊ Loc. vb. A pune (pe cineva) la popreală = a aresta, a ține la arest; a băga la închisoare. – Popri + suf. -eală.

POPREALĂ, popreli, s. f. 1. (Înv. și reg.) Piedică, obstacol în calea unei acțiuni; poruncă sau măsură prin care se interzice ceva; oprire, interdicție, opreliște. 2. (Pop.) Reținere (provizorie) a cuiva de către o autoritate legală pe timpul unei cercetări penale; închisoare, arest (la domiciliu). ◊ Loc. vb. A pune (pe cineva) la popreală = a aresta, a ține la arest; a băga la închisoare. – Popri + suf. -eală.

poprea sf [At: (a. 1692) BUL. COM. IST. IV, 219 / V: (pop) poprea, (reg) propea, prope~, proprea / Pl: ~eli, ~ele / E: popri + -eală] 1 (Îrg) Interdicție. 2 (Îrg) Dificultate pe care o are de întâmpinat cineva. 3 (Îvp) Arest la domiciliu. 4 (Îvp; pex) Închisoare. 5 (Îvp; pex) Prevenție. 6 (Îvp; îe) A pune (la) ~ (pe cineva) A aresta. 7 (Îvp; îae) A ține închis. 8 (Îvp; îae) A ține în arest la domiciliu. 9 (Pop; îf propea, poprea) Proptea. 10 (Reg; îs) Propreaua gardului Om leneș. 11 (Reg; îas) Om urât. 12 (Reg) Fiecare dintre prăjinile, legate câte două cruciș la capete, care se așază în vârful clăii de fân astfel încât fânul din claie să nu fie luat de vânt.

POPREALĂ, popreli și poprele, s. f. 1. (Învechit) Oprire, împiedicare, opreliște, interzicere. Carul vătafului Alexandru a sosit pe uscat, fără poprele. ODOBESCU, A. 293. Vine un moment al anului cînd d-odată vînătoarea se închide... iar vînătorilor li se impune pedeapsa poprelii. id. ib. 331. 2. (Arhaizant) Reținere provizorie pe timpul cercetării penale, de către autoritatea legală. Va fi făcut vreo poznă. Stă la popreală. SADOVEANU, B. 41. ◊ Expr. A pune (pe cineva) la popreală = a aresta, a ține la arest;a băga la închisoare. Dumneata n-ai să strigi, fiindcă te pun la popreală în casă și-ți așez doi dorobanți la poartă. PAS, E. I 39. M-au întrebat unde mă duc; le-am spus numaidecît; mi-au luat vînatul și peștele și m-au pus la popreală. SADOVEANU, F. J. 12. Împăratul puse deocamdată la popreală pe cei trei frați, îi găzdui și ospătă împărătește, dar nu le dete voie să se depărteze. POPESCU, B. II 63.

popreálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a popri. Vechĭ. Azĭ iron. Arest: ĭa du-l la popreală!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

poprea (înv., reg.) (desp. po-prea-) s. f., g.-d. art. poprelii; pl. popreli

poprea (înv., reg.) (po-prea-) s. f., g.-d. art. poprelii; pl. popreli

poprea s. f. (sil. -prea-), g.-d. art. poprelii; pl. popreli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POPREA s. v. arest, arestare, arest preventiv, deținere, interzicere, împiedicare, închidere, închisoare, întemnițare, ocnă, oprire, penitenciar, prevenție, pușcărie, reținere, temniță.

poprea s. v. AREST. ARESTARE. AREST PREVENTIV. DEȚINERE. INTERZICERE. ÎMPIEDICARE. ÎNCHIDERE. ÎNCHISOARE. ÎNTEMNIȚARE. OCNĂ. OPRIRE. PENITENCIAR. PREVENȚIE. PUȘCĂRIE. REȚINERE. TEMNIȚĂ.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a pune (pe cineva) la popreală expr. (pop.) a aresta, a ține la arest; a băga la închisoare.

pus la popreală expr. închis, încarcerat.

Intrare: popreală
popreală substantiv feminin
  • silabație: po-prea-lă info
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poprea
  • popreala
plural
  • popreli
  • poprelile
genitiv-dativ singular
  • popreli
  • poprelii
plural
  • popreli
  • poprelilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poprea
  • popreaua
plural
  • poprele
  • poprelele
genitiv-dativ singular
  • poprele
  • poprelei
plural
  • poprele
  • poprelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • propea
  • propeaua
plural
  • propele
  • propelele
genitiv-dativ singular
  • propele
  • propelei
plural
  • propele
  • propelelor
vocativ singular
plural
proprea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

poprea, poprelisubstantiv feminin

  • 1. învechit regional Piedică, obstacol în calea unei acțiuni; poruncă sau măsură prin care se interzice ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Carul vătafului Alexandru a sosit pe uscat, fără poprele. ODOBESCU, A. 293. DLRLC
    • format_quote Vine un moment al anului cînd d-odată vînătoarea se închide... iar vînătorilor li se impune pedeapsa poprelii. ODOBESCU, A. 331. DLRLC
  • 2. popular Reținere (provizorie) a cuiva de către o autoritate legală pe timpul unei cercetări penale; arest (la domiciliu). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Va fi făcut vreo poznă. Stă la popreală. SADOVEANU, B. 41. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A pune (pe cineva) la popreală = a ține la arest; a băga la închisoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: aresta
      • format_quote Dumneata n-ai să strigi, fiindcă te pun la popreală în casă și-ți așez doi dorobanți la poartă. PAS, E. I 39. DLRLC
      • format_quote M-au întrebat unde mă duc; le-am spus numaidecît; mi-au luat vînatul și peștele și m-au pus la popreală. SADOVEANU, F. J. 12. DLRLC
      • format_quote Împăratul puse deocamdată la popreală pe cei trei frați, îi găzdui și ospătă împărătește, dar nu le dete voie să se depărteze. POPESCU, B. II 63. DLRLC
etimologie:
  • Popri + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.