11 definiții pentru poftitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POFTITÓR, -OÁRE, poftitori, -oare, adj. (Rar) 1. Care poftește, care invită (pe cineva). 2. Care dorește ceva; ahtiat, pofticios. ♦ (Despre ochi, privire, gesturi etc.) Care exprimă, care denotă lăcomie, poftă, dorință. – Pofti + suf. -tor.

POFTITÓR, -OÁRE, poftitori, -oare, adj. (Rar) 1. Care poftește, care invită (pe cineva). 2. Care dorește ceva; ahtiat, pofticios. ♦ (Despre ochi, privire, gesturi etc.) Care exprimă, care denotă lăcomie, poftă, dorință. – Pofti + suf. -tor.

poftitor, ~oare a [At: CORESI, EV. 526 / V: poht~ / Pl: ~i, ~oare / E: pofti + -tor] 1 (Asr) Pofticios (1). 2 (D. ochi, privire, gesturi etc.) Care exprimă, denotă lăcomie, poftă, dorință. 3 (D. ochi, privire etc.) Care exprimă invidie. 4 (Grm; înv; îs) Modul ~ Mod condițional optativ. 5 (Înv) Ispititor. 6 (Înv) Atrăgător. 7 (Îrg) Care invită. 8 (Îrg) Care roagă.

POFTITÓR, -OÁRE, poftitori, -oare, adj. (Rar) 1. Care poftește (2), care invită; chemător. O hîrtie-nșelătoare, Poftitoare, rugătoare, Ca să vie Iordachi-acasă. ALECSANDRI, P. P. 179. 2. Doritor de ceva; pofticios. Unii din boieri, poftitori de slavă, umblară să turbure poporul. ISPIRESCU, M. V. 33. ♦ Curios. Omul e om și pace, poftitor de la fire, ar vrea să știe cîte-un lucru. RETEGANUL, P. III 30.

POFTITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care poftește; care invită. 2) Care dorește ceva nespus de mult; lacom la ceva; ahtiat. /a pofti + suf. ~tor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

poftitor (rar) adj. m., pl. poftitori; f. sg. și pl. poftitoare

poftitor (rar) adj. m., pl. poftitori; f. sg. și pl. poftitoare

poftitór adj. m., pl. poftitóri; f. sg. și pl. poftitoáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POFTITÓR adj., s. v. amator, doritor, dornic, iubitor, pofticios, râvnitor.

poftitor adj., s. v. AMATOR. DORITOR. DORNIC. IUBITOR. POFTICIOS. RÎVNITOR.

Intrare: poftitor
poftitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poftitor
  • poftitorul
  • poftitoru‑
  • poftitoare
  • poftitoarea
plural
  • poftitori
  • poftitorii
  • poftitoare
  • poftitoarele
genitiv-dativ singular
  • poftitor
  • poftitorului
  • poftitoare
  • poftitoarei
plural
  • poftitori
  • poftitorilor
  • poftitoare
  • poftitoarelor
vocativ singular
plural
pohtitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

poftitor, poftitoareadjectiv

rar
  • 1. Care poftește, care invită (pe cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: chemător
    • format_quote O hîrtie-nșelătoare, Poftitoare, rugătoare, Ca să vie Iordachi-acasă. ALECSANDRI, P. P. 179. DLRLC
  • 2. Care dorește ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Unii din boieri, poftitori de slavă, umblară să turbure poporul. ISPIRESCU, M. V. 33. DLRLC
    • 2.1. Curios. DLRLC
      sinonime: curios
      • format_quote Omul e om și pace, poftitor de la fire, ar vrea să știe cîte-un lucru. RETEGANUL, P. III 30. DLRLC
    • 2.2. (Despre ochi, privire, gesturi etc.) Care exprimă, care denotă lăcomie, poftă, dorință. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Pofti + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.