ahtiat (adj.)

ahtiat (adj.)

etimologie:

  • vezi ahtia
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

3 definiții

ahtiát2, ~ă a [At: M. I. CARAGIALE, C. 13 / PI: -ați, -e / E: ahtia] 1 Pătimaș. 2 Pofticios.

ahtiat a. 1. lipsit de ceva ce dorește cu foc; 2. aprins, înfocat după ceva.

ahtiát, -ă adj. (d. aht). Iron. Foarte doritor, foarte lacom: a fi ahtiat după bugetu statuluĭ.

Intrare: ahtiat (adj.)
ahtiat (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ahtiat ahtiatul ahtia ahtiata
plural ahtiați ahtiații ahtiate ahtiatele
genitiv-dativ singular ahtiat ahtiatului ahtiate ahtiatei
plural ahtiați ahtiaților ahtiate ahtiatelor
vocativ singular
plural

8 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

AHTIÁT2, -Ă, ahtiați, -te, adj. Stăpânit de o dorință puternică de a obține ceva, lacom. [Pr.: -ti-at] – V. ahtia.

AHTIÁT2, -Ă, ahtiați, -te, adj. Stăpânit de o dorință puternică de a obține ceva, lacom de un bun (mai ales material). [Pr.: -ti-at] – V. ahtia.

AHTIÁT2, -Ă, ahtiați, -te, adj. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» sau «după») Stăpînit de o puternică dorință de a dobîndi ceva, lacom de un bun (mai ales) material. – Pronunțat: -ti-at.

AHTIÁT2, -Ă, ahtiați, -te, adj. Lacom de un bun (material). [Pr.: -ti-at] – V. ahtia.

ahtiát1 (-ti-at) adj. m., pl. ahtiáți; f. ahtiátă, pl. ahtiáte

AHTIÁT ~tă (~ți, ~te) Care este stăpânit de o dorință puternică; dornic de ceva; setos. [Sil. -ti-at ] /v. a ahtia


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

AHTIÁT adj. avid, dorit, dornic, jinduit, jinduitor, rîvnitor, (fig.) înfometát, însetát, lácom, setós. (~ după senzații tari.)