13 definiții pentru nemernicie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEMERNICÍE, (1) nemernicii, s. f. 1. Faptă nedemnă, comportare mârșavă; josnicie, ticăloșie, infamie. 2. (Pop.) Starea celui nemernic (2); mizerie, neputință. – Nemernic + suf. -ie.

NEMERNICÍE, (1) nemernicii, s. f. 1. Faptă nedemnă, comportare mârșavă; josnicie, ticăloșie, infamie. 2. (Pop.) Starea celui nemernic (2); mizerie, neputință. – Nemernic + suf. -ie.

nemernicie sf [At: BIBLIA (1688), pref 4/38 / V: (înv) ni~ / Pl: (7-8) ~ii / E: nemernic + -ie] 1 (Înv) Situație a unei persoane străine de loc. 2 Timp petrecut în pribegie. 3 Condiție jalnică, vrednică de plâns. 4 Sărăcie. 5 Slăbiciune. 6 Caracter al celui nemernic (19). 7 Faptă nedemnă. 8 Comportare mârșavă Si: infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, netrebnicie, păcătoșenie, păcătoșie, ticăloșie, (reg) mârșăvenie.

NEMERNICÍE s. f. 1. Faptă mîrșavă, ticăloșie, infamie. 2. Starea celui nemernic; mizerie, neputință. Aveam nevoie să spun ceva, să mă ridic, să strălucescdar vecina mea zîmbea nemerniciei mele. SADOVEANU, O. VIII 99.

NEMERNICÍE f. 1) Fel de a fi al celui nemernic; netrebnicie. 2) Vorbă, faptă sau comportare de om nemernic; josnicie; ticăloșie. /nemernic + suf. ~ie

nemernicie f. 1. caracterul celui nemernic; 2. faptă nemernică.

nemernicíe f. Purtare de nemernic, ticăloșie.

nimernicie sf vz nemernicie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nemernicíe s. f., art. nemernicía, g.-d. art. nemernicíei; pl. nemernicíi, art. nemernicíile

nemernicíe s. f., art. nemernicía, g.-d. art. nemernicíei; pl. nemernicíi, art. nemernicíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEMERNICÍE s. v. ticăloșie.

NEMERNICÍE s. v. incapacitate, neputință, slăbiciune.

NEMERNICIE s. abjecție, fărădelege, infamie, josnicie, mișelie, mîrșăvie, nelegiuire, netrebnicie, ticăloșie, (livr.) ignominie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (pop. și fam.) parșivenie, (pop.) becisnicie, blestemăție, scîrnăvie, spurcăciune, (reg.) mîrșăvenie, (înv.) bazaconie, blestemăciune, nebunie, necurat, necurăție, necurățire, păgînătate, păgînie, verigășie, (fig.) murdărie.

nemernicie s. v. INCAPACITATE. NEPUTINȚĂ. SLĂBICIUNE.

Intrare: nemernicie
nemernicie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemernicie
  • nemernicia
plural
  • nemernicii
  • nemerniciile
genitiv-dativ singular
  • nemernicii
  • nemerniciei
plural
  • nemernicii
  • nemerniciilor
vocativ singular
plural

nemernicie

etimologie:

  • Nemernic + sufix -ie.
    surse: DEX '09 DEX '98