16 definiții pentru jind
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (3)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
JIND s. n. Dorință adâncă, poftă (de ceva greu de obținut). ◊ Loc. adv. Cu jind = cu ardoare, plin de dorință. ◊ Loc. vb. A duce jind(ul) = a duce dorul de ceva..., a jindui (1), a tânji după... – Din jindui (derivat regresiv).
JIND s. n. Dorință adâncă, poftă (de ceva greu de obținut). ◊ Loc. adv. Cu jind = cu ardoare, plin de dorință. ◊ Loc. vb. A duce jind(ul) = a duce dorul de ceva..., a jindui (1), a tânji după... – Din jindui (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
jind sn [At: I. VĂCĂRESCUL, P. 238/13 / V: jând, ~ă sf / Pl: ~uri / E: jindui] 1 Dorință mare pentru ceva greu de obținut. 2 Poftă (de care îți lasă gura apă). 3 (Îlav) Cu ~ Cu ardoare. 4 (Îal) Plin de dorință. 5 (Îal) Cu dor. 6 (Îe) A duce ~(ul) A duce dorul cuiva. 7 (Îae) A dori. 8 (Îae) A tânji după cineva sau ceva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JIND s. n. Dorință puternică, dor, poftă de ceva (greu de ajuns sau de obținut). Ci de dor să le mai treacă, Să-și mai potolească jindul. TEODORESCU, P. P. 172. ◊ Loc. adv. (Mai ales în legătură cu verbele «a privi», «a se uita», «a căta» etc.) Cu jind = plin de dorință (uneori cu o nuanță de regret). Îl priveam cu jind cum se mișcă fără silință. SADOVEANU, N. F. 80. Gîndul meu se întoarse și cătă cu jind înapoi, spre întăriturile mele părăsite, văduve și pustii. HOGAȘ, M. N. 184. Așa-i; spre bolțile tăriei, Cu jind, la ce să mai cătăm. VLAHUȚĂ, P. 51. ◊ (Poetic) Flori cu fețele palide, ca niște convalescente îndărătul unor geamuri de spital, privesc cu jind la lumea liberă de afară. ANGHEL, PR. 114. ◊ Expr. (Neobișnuit) A duce jind(ul) = a duce dorul, a dori, a pofti, a rîvni, a jindui. Nici mă mir, că ziua toată dus-am jind garafei pline. TOMA, C. V. 499.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JIND n. Dorință puternică de a avea ceva greu de obținut; râvnire. ◊ A privi (sau a se uita) cu ~ a privi (sau a se uita) la ceva cu dorință mare și regret. /v. a jindui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
jind n. poftă mare: se uita cu jind la ei; a-i duce jindul, a dori cu înfocare. [Tras din jinduì].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jind n., pl. urĭ (vsl. žendžĭ, žendža, sete, žendati, a-țĭ și sete orĭ foame, a potoli, a jindui, a aștepta). Mare poftă: a te uĭta cu jind la ceva, a dori, a pofti mult ceva pe la care-te uĭțĭ. A duce jindul unuĭ lucru, a-ĭ duce doru, a-l dori, a-l pofti.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jând sn vz jind corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jindă sf vz jind
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
jind s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
jind s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
jind s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
jind.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
JIND s. jinduire, poftă. (Se uită cu ~ la...)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
jind s.n. (mai ales constr. cu vb. „a privi”,"a se uita) jinduială, jinduire, poftă. Privește cu jind la cireșele din copac.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
JIND s. jinduire, poftă. (Se uită cu ~ la...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
jind (-duri), s. n. – Dorință adîncă, poftă. Sl. *žęždĭ, žęžda „sete” cu disimilarea ž...ž. Se consideră în general că este vorba de un postverbal de la jindui, vb. (a dori, a-i fi dor, a pofti, a avea chef), care ar reprezenta un sl. *žędovati, der. de la žędati „a dori” (Cihac, II, 159; Conev 88; Byhan 341; DAR), care de asemenea pare posibil. – Der. jinduitor, adj. (rîvnitor, însetat); jinduială, s. f. (chef, privațiune; dorință neîmplinită).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
jind, jindurisubstantiv neutru
- 1. Dorință adâncă, poftă (de ceva greu de obținut). DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
- Ci de dor să le mai treacă, Să-și mai potolească jindul. TEODORESCU, P. P. 172. DLRLC
- Cu jind = cu ardoare, plin de dorință, cu dor. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
- Îl priveam cu jind cum se mișcă fără silință. SADOVEANU, N. F. 80. DLRLC
- Gîndul meu se întoarse și cătă cu jind înapoi, spre întăriturile mele părăsite, văduve și pustii. HOGAȘ, M. N. 184. DLRLC
- Așa-i; spre bolțile tăriei, Cu jind, la ce să mai cătăm. VLAHUȚĂ, P. 51. DLRLC
- Flori cu fețele palide, ca niște convalescente îndărătul unor geamuri de spital, privesc cu jind la lumea liberă de afară. ANGHEL, PR. 114. DLRLC
-
- A duce jind(ul) = a duce dorul de ceva..., a jindui, a tânji după... DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- Nici mă mir, că ziua toată dus-am jind garafei pline. TOMA, C. V. 499. DLRLC
-
-
etimologie:
- jindui DEX '09 MDA2 DEX '98 NODEX