15 definiții pentru introduce întroduce


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

introduce [At: MARCOVICI, C. 5/12 / V: (înv) în~ / Pzi: ~duc / E: lat introducere] 1 vt A face ca ceva sau cineva să intre undeva Si: a băga, a vârî. 2 vt A îngloba. 3-4 vr A intra undeva (cu forța sau) pe furiș. 5-6 vt A face ca o persoană să fie (primită sau) invitată de către cineva. 7 vt A face ca cineva să fie admis într-o organizație, instituție etc. 8 vt A ajuta pe cineva să se inițieze într-un domeniu de activitate. 9 vt A pune în practică. 10 vt A institui un obicei. 11 vt A adăuga. 12 vt A pune la locul potrivit. 13 vt A efectua. 14-15 vtr A(-și) face loc.

INTRODÚCE, introdúc, vb. III. Tranz. 1. A face ca cineva sau ceva să intre, să pătrundă în ceva, undeva; a băga, a vârî. ♦ A include, a adăuga, a îngloba. ♦ Refl. A intra undeva (cu forța sau pe furiș). 2. A face ca o persoană să fie primită de cineva sau să fie admisă într-o organizație, într-o asociație etc. ♦ A ajuta pe cineva să se inițieze într-un domeniu de activitate. 3. A pune în practică; a institui, a stabili (un obicei, o practică etc.). [Perf. s. introdusei, part. introdus] – Din lat. introducere. Cf. fr. introduire.

INTRODÚCE, introdúc, vb. III. Tranz. 1. A face ca cineva sau ceva să intre, să pătrundă în ceva, undeva; a băga, a vârî. ♦ A include, a adăuga, a îngloba. ♦ Refl. A intra undeva (cu forța sau pe furiș). 2. A face ca o persoană să fie primită de cineva sau să fie admisă într-o organizație, într-o asociație etc. ♦ A ajuta pe cineva să se inițieze într-un domeniu de activitate. 3. A pune în practică; a institui, a stabili (un obicei, o practică etc.). [Perf. s. introdusei, part. introdus] – Din lat. introducere. Cf. fr. introduire.

INTRODÚCE, introdúc, vb. III. Tranz. 1. A face să intre, să pătrundă în ceva, a băga, a vîrî. ◊ Fig. Introduce iarăși bucuria în bietul bordei. NEGRUZZI, S. I 253. ♦ Refl. A intra (cu forța sau pe furiș). Ei se introduceau ziua și noaptea prin locuințele oamenilor și puneau mîna pe ce găseau. GHICA, S. 30. ◊ Fig. Muzica nu lăsa urîtul să se introducă în castelul său. NEGRUZZI, S. I 110. ♦ A include, a adăuga. A introduce în povestire elemente lirice. A introduce o clauză nouă în contract. 2. A face să fie primit de cineva. Șeful de cabinet... a cerut să fiu introdus cît de repede [la ministru]. CAMIL PETRESCU, U. N. 73. ♦ A face să fie admis (în componența unei organizații, asociații, societăți etc.). L-a introdus în cercul nostru literar. 3. A ajuta pe cineva să se obișnuiască, să se familiarizeze cu ceva; a iniția pe cineva într-un domeniu de activitate. A introduce pe studenți în studiul filologiei. 4. A institui, a înrădăcina, a face uzual, a pune în practică, a stabili, a consolida (în viața socială). O dată cu victoria revoluției socialiste, ideologia socialistă este introdusă în conștiința milioanelor de oameni. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 34. Am hotărît să introduc în provinție obiceiurile din Ieș. ALECSANDRI, T. I 178. Ei introduseră între dînșii cele dintîi cunoștințe de agricultură. BÎLCESCU, O. II 12. – Forme gramaticale: perf. s. introdusei, part. introdus. – Variantă: întrodúce (IBRĂILEANU, SP. CR. 133) vb. III.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

introdúce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. introdúc, 1 pl. introdúcem, 2 pl. introdúceți; imper. 2 sg. introdú, neg. nu introdúce; part. introdús


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INTRODÚCE vb. 1. v. băga. 2. a băga, a pune, a vârî. (~ vinul în damigeană.) 3. a băga, a trece, a vârî. (~ ața prin urechea acului.) 4. a se băga, a intra, a se vârî. (S-a ~ în spărtura din zid.) 5. v. îngloba. 6. (livr.) a implementa. (A ~ o nouă tehnologie.) 7. v. iniția. 8. v. institui.

INTRODÚCE vb. III. tr. 1. A băga, a vârî (undeva, în ceva). ♦ A include, a îngloba. ♦ refl. A intra. 2. A face să fie primit de cineva. 3. A iniția, a călăuzi, a da cunoștințele inițiale într-un anumit domeniu. 4. A institui, a stabili, a consolida (un obicei, o practică etc.). [P.i. introdúc, perf. s. -dusei, part. -dus, var. întroduce vb. III. / < lat. introducere < intro – înăuntru, ducere – a duce].

INTRODÚCE vb. I. tr. 1. a băga, a include, a îngloba. 2. a face să fie primit de cineva. 3. a iniția, a da cunoștințele inițiale într-un anumit domeniu. 4. a institui, a stabili. II. refl. a intra. (< lat. introducere, după fr. introduire)

A INTRODÚCE introdúc tranz. 1) A face să intre înăuntru; a vârî; a băga. 2) (date, citate, precizări etc.) A adăuga într-un text scris; a include. 3) (persoane) A ajuta să se inițieze (într-o problemă, într-o activitate). 4) (persoane) A face să fie primit (într-o organizație, în casa cuiva etc.). 5) (metode, obiceiuri etc.) A face să fie adoptat. [Sil. in-tro-] /<lat. introducere, fr. introduire

introduce v. 1. a băga undeva; 2. a stabili: a introduce un obiceiu; 3. a pătrunde, a se adopta.

întroduce v vz introduce

ÎNTRODÚCE vb. III v. introduce.

ÎNTRODÚCE vb. III. v. introduce.

*introdúc, -dús, a -dúce v. tr. (lat. intro-dúco, -dúcere, d. intro, în ăuntru [cu mișcare], și dúcere, a duce). Bag, vîr, fac să intre: a introduce o sondă într’o rană, un prieten într’o societate. Fig. Fac să se adopte, să se ĭa: a introduce o modă, un obiceĭ. V. refl. Intru, pătrund, mă strecor: hoțiĭ s’aŭ introdus în casă spărgînd zidu, (fig.) e greŭ să împedecĭ să se introducă abuzurile.

INTRODUCE vb. 1. a băga, a vîrî. (~ mîna în apă, cheia în broască.) 2. a băga, a pune, a vîrî. (~ vinul în damigeană.) 3. a băga, a trece, a vîrî. (~ ața prin urechea acului.) 4. a se băga, a intra, a se vîrî. (S-a ~ în spărtura din zid.) 5. a include, a integra, a încorpora, a îngloba. (A ~ ceva în masa unei substanțe.) 6. a călăuzi, a iniția. (A ~ pe cineva într-un domeniu.) 7. a institui, a stabili. (~ o anumită practică.)

Intrare: introduce
verb (VT643)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • introduce
  • introducere
  • introdus
  • introdusu‑
  • introducând
  • introducându‑
singular plural
  • introdu
  • introduce
  • introduceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • introduc
(să)
  • introduc
  • introduceam
  • introdusei
  • introdusesem
a II-a (tu)
  • introduci
(să)
  • introduci
  • introduceai
  • introduseși
  • introduseseși
a III-a (el, ea)
  • introduce
(să)
  • introdu
  • introducea
  • introduse
  • introdusese
plural I (noi)
  • introducem
(să)
  • introducem
  • introduceam
  • introduserăm
  • introduseserăm
  • introdusesem
a II-a (voi)
  • introduceți
(să)
  • introduceți
  • introduceați
  • introduserăți
  • introduseserăți
  • introduseseți
a III-a (ei, ele)
  • introduc
(să)
  • introdu
  • introduceau
  • introduseră
  • introduseseră
verb (VT643)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întroduce
  • ‑ntroduce
  • întroducere
  • ‑ntroducere
  • întrodus
  • ‑ntrodus
  • întrodusu‑
  • ‑ntrodusu‑
  • întroducând
  • ‑ntroducând
  • întroducându‑
  • ‑ntroducându‑
singular plural
  • întrodu
  • ‑ntrodu
  • întroduce
  • ‑ntroduce
  • întroduceți
  • ‑ntroduceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întroduc
  • ‑ntroduc
(să)
  • întroduc
  • ‑ntroduc
  • întroduceam
  • ‑ntroduceam
  • întrodusei
  • ‑ntrodusei
  • întrodusesem
  • ‑ntrodusesem
a II-a (tu)
  • întroduci
  • ‑ntroduci
(să)
  • întroduci
  • ‑ntroduci
  • întroduceai
  • ‑ntroduceai
  • întroduseși
  • ‑ntroduseși
  • întroduseseși
  • ‑ntroduseseși
a III-a (el, ea)
  • întroduce
  • ‑ntroduce
(să)
  • întrodu
  • ‑ntrodu
  • întroducea
  • ‑ntroducea
  • întroduse
  • ‑ntroduse
  • întrodusese
  • ‑ntrodusese
plural I (noi)
  • întroducem
  • ‑ntroducem
(să)
  • întroducem
  • ‑ntroducem
  • întroduceam
  • ‑ntroduceam
  • întroduserăm
  • ‑ntroduserăm
  • întroduseserăm
  • ‑ntroduseserăm
  • întrodusesem
  • ‑ntrodusesem
a II-a (voi)
  • întroduceți
  • ‑ntroduceți
(să)
  • întroduceți
  • ‑ntroduceți
  • întroduceați
  • ‑ntroduceați
  • întroduserăți
  • ‑ntroduserăți
  • întroduseserăți
  • ‑ntroduseserăți
  • întroduseseți
  • ‑ntroduseseți
a III-a (ei, ele)
  • întroduc
  • ‑ntroduc
(să)
  • întrodu
  • ‑ntrodu
  • întroduceau
  • ‑ntroduceau
  • întroduseră
  • ‑ntroduseră
  • întroduseseră
  • ‑ntroduseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

introduce introducere introdus întroduce întroducere întrodus

  • 1. A face ca cineva sau ceva să intre, să pătrundă în ceva, undeva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: băga vârî un exemplu
    exemple
    • figurat Introduce iarăși bucuria în bietul bordei. NEGRUZZI, S. I 253.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • A introduce în povestire elemente lirice. A introduce o clauză nouă în contract.
        surse: DLRLC
    • 1.2. reflexiv A intra undeva (cu forța sau pe furiș).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: intra (vb.) 2 exemple
      exemple
      • Ei se introduceau ziua și noaptea prin locuințele oamenilor și puneau mîna pe ce găseau. GHICA, S. 30.
        surse: DLRLC
      • figurat Muzica nu lăsa urîtul să se introducă în castelul său. NEGRUZZI, S. I 110.
        surse: DLRLC
  • 2. A face ca o persoană să fie primită de cineva sau să fie admisă într-o organizație, într-o asociație etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Șeful de cabinet... a cerut să fiu introdus cît de repede [la ministru]. CAMIL PETRESCU, U. N. 73.
      surse: DLRLC
    • L-a introdus în cercul nostru literar.
      surse: DLRLC
    • 2.1. A ajuta pe cineva să se inițieze într-un domeniu de activitate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: călăuzi iniția un exemplu
      exemple
      • A introduce pe studenți în studiul filologiei.
        surse: DLRLC
  • 3. A pune în practică; a institui, a stabili (un obicei, o practică etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: consolida institui stabili înrădăcina 3 exemple
    exemple
    • O dată cu victoria revoluției socialiste, ideologia socialistă este introdusă în conștiința milioanelor de oameni. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 34.
      surse: DLRLC
    • Am hotărît să introduc în provinție obiceiurile din Ieș. ALECSANDRI, T. I 178.
      surse: DLRLC
    • Ei introduseră între dînșii cele dintîi cunoștințe de agricultură. BĂLCESCU, O. II 12.
      surse: DLRLC

etimologie: