opțiuni
  • info

7 definiții pentru instituit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

instituit, ~ă a [At: ODOBESCU, S. II, 101 / Pl: ~iți, ~e / E: institui] 1 Înființat2. 2 Numit în funcție. 3 (Jur) Desemnat moștenitor.

INSTITUI, institui, vb. IV. Tranz. A înființa, a întemeia, a funda (prin lege); a stabili, a alcătui1. – Din fr. instituer, lat. instituere.

INSTITUI vb. IV. tr. A înființa, a stabili, a întemeia. [P.i. institui, 3,6 -ie. / < fr. instituer, cf. lat. instituere].

A INSTITUI institui tranz. (întreprinderi, asociații, societăți, teorii etc.) A organiza pe un principiu nou (în mod oficial); a stabili; a constitui (prin lege). [Sil. in-sti-] /<fr. instituer, lat. instituere

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

institui vb., ind. și conj. prez. 1 sg. institui, 3 sg. și pl. instituie, imperf. 3 sg. instituia

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INSTITUI vb. 1. v. constitui. 2. a fixa, a hotărî, a întocmi, a orândui, a rândui, a stabili, a statornici, (înv.) a așeza, a lega, a politici, a scoate, a scorni, a tocmi. (A ~ un impozit.) 3. a face, a stabili. (A ~ legi.) 4. a introduce, a stabili. (A ~ o anumită practică.) 5. v. proclama. 6. v. înființa.

A institui ≠ a lichida, a suprima

Intrare: instituit
instituit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • instituit
  • instituitul
  • instituitu‑
  • instituită
  • instituita
plural
  • instituiți
  • instituiții
  • instituite
  • instituitele
genitiv-dativ singular
  • instituit
  • instituitului
  • instituite
  • instituitei
plural
  • instituiți
  • instituiților
  • instituite
  • instituitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

institui, instituiverb

  • 1. A înființa, a întemeia, a funda (prin lege). DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: constitui fonda forma organiza stabili înființa întemeia antonime: lichida suprima
    • format_quote Ministerul a instituit o comisie. DLRLC
    • format_quote Nicolae Bălcescu... ceru să instituie în cazarmă o școală pentru soldați, unde însuși fu învățător. ODOBESCU, S. III 491. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv S-a instituit un premiu de 300 de galbeni pentru cel care va prinde pe Horia. IST. R.P.R. 277. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Crearea unei administrațiuni centrale a bunurilor mănăstirești, care s-a instituit. ODOBESCU, S. II 38. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.