7 definiții pentru instituit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

instituit, ~ă a [At: ODOBESCU, S. II, 101 / Pl: ~iți, ~e / E: institui] 1 Înființat2. 2 Numit în funcție. 3 (Jur) Desemnat moștenitor.

INSTITUÍ, instítui, vb. IV. Tranz. A înființa, a întemeia, a funda (prin lege); a stabili, a alcătui1. – Din fr. instituer, lat. instituere.

INSTITUÍ vb. IV. tr. A înființa, a stabili, a întemeia. [P.i. instítui, 3,6 -ie. / < fr. instituer, cf. lat. instituere].

A INSTITUÍ instítui tranz. (întreprinderi, asociații, societăți, teorii etc.) A organiza pe un principiu nou (în mod oficial); a stabili; a constitui (prin lege). [Sil. in-sti-] /<fr. instituer, lat. instituere


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

instituí vb., ind. și conj. prez. 1 sg. instítui, 3 sg. și pl. instítuie, imperf. 3 sg. instituiá


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INSTITUÍ vb. 1. v. constitui. 2. a fixa, a hotărî, a întocmi, a orândui, a rândui, a stabili, a statornici, (înv.) a așeza, a lega, a politici, a scoate, a scorni, a tocmi. (A ~ un impozit.) 3. a face, a stabili. (A ~ legi.) 4. a introduce, a stabili. (A ~ o anumită practică.) 5. v. proclama. 6. v. înființa.

A institui ≠ a lichida, a suprima

Intrare: instituit
instituit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • instituit
  • instituitul
  • instituitu‑
  • institui
  • instituita
plural
  • instituiți
  • instituiții
  • instituite
  • instituitele
genitiv-dativ singular
  • instituit
  • instituitului
  • instituite
  • instituitei
plural
  • instituiți
  • instituiților
  • instituite
  • instituitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

institui institua

  • 1. A înființa, a întemeia, a funda (prin lege).
    exemple
    • Ministerul a instituit o comisie.
      surse: DLRLC
    • Nicolae Bălcescu... ceru să instituie în cazarmă o școală pentru soldați, unde însuși fu învățător. ODOBESCU, S. III 491.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv S-a instituit un premiu de 300 de galbeni pentru cel care va prinde pe Horia. IST. R.P.R. 277.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Crearea unei administrațiuni centrale a bunurilor mănăstirești, care s-a instituit. ODOBESCU, S. II 38.
      surse: DLRLC

etimologie: