13 definiții pentru desfacere

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESFACERE, desfaceri, s. f. Acțiunea de a (se) desface și rezultatul ei; desfăcut1, descompunere, despărțire, dezorganizare; anulare; vânzare. ♦ Lichidare. – V. desface.

DESFACERE, desfaceri, s. f. Acțiunea de a (se) desface și rezultatul ei; desfăcut1, descompunere, despărțire, dezorganizare; anulare; vânzare. ♦ Lichidare. – V. desface.

desfacere sf [At: MARDARIE, L. 292/1 / V: (îrg) dis~ / Pl: ~ri / E: desface] 1 Revenire la starea anterioară Si: desfăcut1 (1). 2 Deznodare a unei legături, a unui lanț etc. Si: desfăcut1 (2). 3 Descheiere a unor cheutori, închizători sau îmbrăcăminte cu nasturi Si: desfăcut1 (3). 4 Despletire a părului împletit Si: desfăcut1 (4). 5 Despăturire a unor obiecte împăturite Si: desfăcut1 (5). 6 Descompunere a unui întreg în părțile componente Si: desfăcut1 (6). 7 (Înv) Topire. 8 (Chm; înv) Dizolvare. 9 (Glg) Așezare într-o anumită ordine Si: desfăcut1 (9). 10 Anulare a unui contract, a unei înțelegeri, căsătorii etc. Si: desfăcut1 (10). 11 Dezlegare a cuiva de un angajament, o promisiune etc. Si: desfăcut1 (11). 12 Încetare a activității unei stâne Si: desfăcut1 (12). 13 Întoarcere a oilor la proprietar, după încetarea activității stânei Si: desfăcut1 (13). 14 Dezlegare a unui farmec, a unei vrăji etc. Si: desfăcut1 (14). 15 Scoatere a cuiva de sub efectul unui farmec, a unei vrăji etc. Si: desfăcut1 (15). 16 Deplasare dintr-un loc în altul Si: desfăcut1 (16). 17 Desprindere din locul sau din legătura în care este fixat Si: desfăcut1 (17). 18 Deschidere a unui obiect prin dezlegare, tăiere, ridicarea capacului Si: desfăcut1 (18). 19 Disecare a corpului viețuitoarelor Si: desfăcut1 (19). 20 Destrămare a unei țesături Si: desfăcut1 (20). 21 Deschidere a ușii, ferestrei (pentru a permite accesul) Si: desfăcut1 (21). 22 Descuiere a unui lacăt, a unei încuietori etc. Si: desfăcut1 (22). 23 (Fam) Deschidere a unei cărți la o anumită pagină Si: desfăcut1 (23). 24 Deschidere a unei flori Si: desfăcut1 (24). 25 (Mun; Olt; pan) Dezvoltare frumoasă a unei ființe Si: desfăcut1 (25). 26 (Îvp) Depănușare. 27 Dezghiocare din păstăi a boabelor de fasole Si: desfăcut1 (27). 28-29 Decojire a unui fruct (și împărțire a acestuia în felii) Si: desfăcut1 (28-29). 30 Spargere a unui înveliș dur Si: desfăcut1 (30). 31 (Mtp) Deschidere a cerului, a apei, a pământului Si: desfăcut1 (31). 32 Desprindere a cuiva (dintr-o îmbrățișare, încleștare, luptă etc.) Si: desfăcut1 (32). 33 Ieșire a cuiva dintr-un grup organizat Si: desfăcut1 (33). 34 Înstrăinare sufletească Si: desfăcut1 (34). 35 Rupere a legăturilor cu cineva Si: desfăcut1 (35). 36 (Pex) Debarasare de cineva Si: desfăcut1 (36). 37 (Fig) Eliberare. 38 Dezlegare a unui animal Si: desfăcut1 (38). 39 Deshămare. 40 Pornire a unei căi de acces în două sau mai multe direcții Si: desfăcut1 (40). 41 Întindere pe toată lungimea sau suprafața Si: desfăcut1 (41), desfășurare. 42 Înfățișare a unei priveliști înaintea ochilor Si: desfăcut1 (42). 43 Descompunere a unui grup organizat Si: desfăcut1 (43), risipire. 44 Desființare. 45 Împrăștiere a norilor, negurii etc. Si: desfăcut1 (45). 46 Conturare. 47 (Mun; Olt) Dezmeticire. 48 (Reg) Descurcare. 49 (Înv) Lămurire. 50 (Îvr) Dezvăluire. 51 Depărtare a unor părți ale corpului, mai ales membre Si: desfăcut1 (51). 52 Îndepărtare a buzelor, fălcilor unele de altele (pentru a vorbi, a râde, a mânca) Si: desfăcut1 (52). 53 Ridicare a pleoapelor pentru a descoperi ochiul Si: desfăcut1 (53). 54 Vânzare a unui bun material Si: desfăcut1 (54). 55 Debarasare de un bun material prin lichidare, concesionare Si: desfăcut1.(55). 56 Expunere spre vânzare Si: desfăcut1 (56), etalare. 57 Lichidare a unui cont, a unei polițe etc. Si: achitare, desfăcut1 (57). 58 Dezlegare a cuiva de o datorie Si: desfăcut1 (58). 59 (Mat; înv) Rezolvare.

DESFACERE, desfaceri, s. f. Acțiunea de a desface și rezultatul ei. 1. Despărțire, descompunere, dezorganizare. Disparițiunea... [lui Tudor Vladimirescu] a fost semnalul desfacerii oștirii romînești. GHICA, S. 113. 2. Anulare. Muncitorii, funcționarii, inginerii și tehnicienii pot cere desfacerea contractului de muncă individual. B. O. 1951, 1432. 3. Vînzare. Preț de desfacere. Magazin de desfacere a produselor Ministerului Industriei Ușoare. ♦ Lichidare.

desfacere f. 1. acțiunea de a desface; 2. stricarea vrajei; 3. vânzare: desfacerea mărfurilor; 4. desființare: desfacerea căsătoriei, desfacerea unei asociațiuni.

desfácere f. Acțiunea de a desface. Disoluțiune: desfacerea uneĭ căsătoriĭ. Lichidațiune: desfacere totală a mărfurilor.

desfacere-transport s. f. Activitate comercială de vânzare și transport ◊ „În sectorul desfaceri-transporturi – total 93 de lucrători auxiliari, din care: 5 primitori-distribuitori, 9 conducători auto, 2 lăcătuși-garaj, 3 motostivuitori, 8 lucrători pentru reparat mijloacele de transport intern, 6 primitori-distribuitori cu gestiune de produse finite, 20 de sortatori, 38 de manipulanți pentru încărcări-descărcări.” Sc. 27 VII 77 p. 1 (din desfacere + transport)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

desfacere s. f., g.-d. art. desfacerii; pl. desfaceri

desfacere s. f., g.-d. art. desfacerii; pl. desfaceri

desfacere s. f., g.-d. art. desfacerii; pl. desfaceri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESFACERE s. 1. despăturire, dezdoire. (desfacerea unei coli de hârtie.) 2. v. desfășurare. 3. v. deschidere. 4. v. dezlegare. 5. desprindere, eliberare, liberare, scăpare, (înv. și pop.) slobozire. (desfacere din strânsoare.) 6. v. dezlipire. 7. v. scoatere. 8. v. descompunere. 9. v. deschidere. 10. v. vânzare. 11. v. rupere. 12. v. reziliere.

DESFACERE s. 1. despăturire, dezdoire. (~ unei coli de hîrtie.) 2. desfășurare. (~ unui fir de pe scul.) 3. deschidere. (~ plicului și citirea scrisorii.) 4. dezlegare. (~ unui pachet.) 5. desprindere, eliberare, liberare, scăpare, (înv. și pop.) slobozire. (~ din strînsoare.) 6. desprindere, detașare, dezlipire. (~ din locul unde era lipit, prins.) 7. desprindere, scoatere. (~ unei scînduri de la gard.) 8. descompunere, despărțire, divizare, fracționare, împărțire, scindare, separare, (rar) dezalcătuire. (~ în particule a unui corp dezintegrat.) 9. crăpare, deschidere, despicare, plesnire. (~ bobocilor de floare.) 10. plasare, vindere, vînzare, (înv.) debit. (~ unei mărfi.) 11. rupere, stricare. (~ logodnei.) 12. (JUR.) anulare, reziliere. (~ unui contract.)

Intrare: desfacere
desfacere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desfacere
  • desfacerea
plural
  • desfaceri
  • desfacerile
genitiv-dativ singular
  • desfaceri
  • desfacerii
plural
  • desfaceri
  • desfacerilor
vocativ singular
plural
disfacere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disfacere
  • disfacerea
plural
  • disfaceri
  • disfacerile
genitiv-dativ singular
  • disfaceri
  • disfacerii
plural
  • disfaceri
  • disfacerilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

desfacere, desfacerisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) desface și rezultatul ei; desfăcut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Disparițiunea... [lui Tudor Vladimirescu] a fost semnalul desfacerii oștirii romînești. GHICA, S. 113. DLRLC
    • format_quote Muncitorii, funcționarii, inginerii și tehnicienii pot cere desfacerea contractului de muncă individual. B. O. 1951, 1432. DLRLC
    • format_quote Preț de desfacere. Magazin de desfacere a produselor Ministerului Industriei Ușoare. DLRLC
    • 1.1. Lichidare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: lichidare
etimologie:
  • vezi desface DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.