11 definiții pentru anulare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

anulare sf [At: HAMANGIU, C. C. 428 / Pl: ~lări / E: anula] 1-2 (Facere sau) declarare nul. Si: anulat1 (1-2). Si: anulație (1-2) (înv) anularisire (1-2), anulat1 (1-2), desființare, nimicire, ridicare, ștergere.

ANULÁRE, anulări, s. f. Acțiunea de a anula; anulație. – V. anula.

ANULÁRE, anulări, s. f. Acțiunea de a anula; anulație. – V. anula.

ANULÁRE, anulări, s. f. Acțiunea de a anula; desființare, suprimare. V. abrogare, abolire. Anularea sentinței.

ANULÁRE, anulări, s. f. Acțiunea de a anula; desființare, suprimare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anuláre s. f., g.-d. art. anulắrii; pl. anulắri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ANULÁRE s. 1. v. abrogare. 2. v. nulitate relativă. 3. v. reziliere. 4. v. contramandare. 5. desființare, (fig.) ridicare. (~ oricărei restricții de circulație.) 6. v. infirmare. 7. eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere, suprimare, ștergere, tăiere. (~ unui rând dintr-un text.) 8. (concr.) ștersătură, tăietură. (~ într-un text.) 9. v. anihilare.

ANULÁRE s.f. Acțiunea de a anula și rezultatul ei; anulație. [< anula].

*anulațiune f. (lat. annulatio, -ónis). Acțiunea de a anula. – Și -áție, dar ob. -áre.

anuláre s. f., g.-d. art. anulării; pl. anulări

ANULARE s. 1. (JUR.) abrogare, desființare, infirmare, invalidare, suprimare. (~ unui act normativ.) 2. (JUR.) desfacere, reziliere. (~ unui contract.) 3. contramandare, revocare, (înv.) revocație. (~ unui ordin.) 4. desființare, (fig.) ridicare. (~ oricăror restricții de circulație.) 5. infirmare, (fig.) răsturnare. (~ unei teorii.) 6. eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere, suprimare, ștergere, tăiere. (~ unui rînd dintr-un text.) 7. ștersătură, tăietură. (~ într-un text.) 8. anihilare, contracarare, împiedicare, neutralizare, zădărnicire. (~ efectelor negative ale...)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ANULARE. Subst. Anulare, anulație (rar), abolire, abolițiune (înv.), abrogare, abrogație, casare, contramandare, desființare, revocare, revocație, suprimare. Anu-labilitate. Adj. Anulat, abrogat, desființat, revocat, suprimat. Anulabil, casabil, revocabil. Vb. A anula, a aboli, a abroga, a casa, a contramanda, a desființa, a revoca, a suprima, a șterge (fig.), a radia (fig.). V. dispariție, distrugere.

Intrare: anulare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anulare
  • anularea
plural
  • anulări
  • anulările
genitiv-dativ singular
  • anulări
  • anulării
plural
  • anulări
  • anulărilor
vocativ singular
plural