10 definiții pentru anulare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANULÁRE, anulări, s. f. Acțiunea de a anula; anulație. – V. anula.

ANULÁRE, anulări, s. f. Acțiunea de a anula; anulație. – V. anula.

anulare sf [At: HAMANGIU, C. C. 428 / Pl: ~lări / E: anula] 1-2 (Facere sau) declarare nul. Si: anulat1 (1-2). Si: anulație (1-2) (înv) anularisire (1-2), anulat1 (1-2), desființare, nimicire, ridicare, ștergere.

ANULÁRE, anulări, s. f. Acțiunea de a anula; desființare, suprimare. V. abrogare, abolire. Anularea sentinței.

ANULÁRE, anulări, s. f. Acțiunea de a anula; desființare, suprimare.

ANULÁRE s.f. Acțiunea de a anula și rezultatul ei; anulație. [< anula].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

anulare s. f., g.-d. art. anulării; pl. anulări

anuláre s. f., g.-d. art. anulării; pl. anulări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ANULÁRE s. 1. v. abrogare. 2. v. nulitate relativă. 3. v. reziliere. 4. v. contramandare. 5. desființare, (fig.) ridicare. (~ oricărei restricții de circulație.) 6. v. infirmare. 7. eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere, suprimare, ștergere, tăiere. (~ unui rând dintr-un text.) 8. (concr.) ștersătură, tăietură. (~ într-un text.) 9. v. anihilare.

ANULARE s. 1. (JUR.) abrogare, desființare, infirmare, invalidare, suprimare. (~ unui act normativ.) 2. (JUR.) desfacere, reziliere. (~ unui contract.) 3. contramandare, revocare, (înv.) revocație. (~ unui ordin.) 4. desființare, (fig.) ridicare. (~ oricăror restricții de circulație.) 5. infirmare, (fig.) răsturnare. (~ unei teorii.) 6. eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere, suprimare, ștergere, tăiere. (~ unui rînd dintr-un text.) 7. ștersătură, tăietură. (~ într-un text.) 8. anihilare, contracarare, împiedicare, neutralizare, zădărnicire. (~ efectelor negative ale...)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ANULARE. Subst. Anulare, anulație (rar), abolire, abolițiune (înv.), abrogare, abrogație, casare, contramandare, desființare, revocare, revocație, suprimare. Anu-labilitate. Adj. Anulat, abrogat, desființat, revocat, suprimat. Anulabil, casabil, revocabil. Vb. A anula, a aboli, a abroga, a casa, a contramanda, a desființa, a revoca, a suprima, a șterge (fig.), a radia (fig.). V. dispariție, distrugere.

Intrare: anulare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anulare
  • anularea
plural
  • anulări
  • anulările
genitiv-dativ singular
  • anulări
  • anulării
plural
  • anulări
  • anulărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

anulare, anulărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi anula DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.