12 definiții pentru cumsecade
din care- explicative (5)
- morfologice (4)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CUMSECADE adj. invar., adv. 1. Adj. invar. (Despre oameni) Cu purtări bune; de treabă, onest, cinstit. 2. Adj., adv. (Care este) așa cum se cuvine, cum se cere, cum trebuie; potrivit, bun. – Cum + se + cade.
cumsecade [At: CORESI, EV. 49/22 / E: cum + se + cade] 1 av Cum se cuvine. 2 av Convenabil. 3 av Cum se cere. 4 av Bine. 5 av La locul lui. 6 av Perfect. 7 av Strașnic. 8 a (D. oameni) Onest. 9 a (D. oameni) Cuviincios. 10 a Drept. 11 a Amabil. 12 a Care este așa cum se cere Si: bun, potrivit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUMSECADE adj. invar. (Adesea adverbial) 1. (Despre oameni) Cu purtări bune; de treabă, onest, cinstit. 2. Care este așa cum se cuvine, cum se cere, cum trebuie; potrivit, bun. – Cum + se + cade.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CUMSECADE adj. invar. 1. (Despre oameni) De treabă, cinstit, cu purtări bune. Ne cresc copiii oameni cumsecade. DAVIDOGLU, M. 88. Cînd vreun lucrător cumsecade chema pe un ucenic lîngă el, și-i arăta ceva... băiatul pizmuia pe ceilalți ucenici care își pierdeau vremea pe-afară. PAS, Z. I 258. Întîmplări din viața oamenilor cumsecade. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 270. De-acum ai femeie cumsecade. CREANGĂ; P. 177. 2. (Despre obiecte) Care este așa cum se cuvine, cum trebuie, cum se cere, potrivit, bun. Mare lucru e să ai o haină cumsecade, parcă altfel te simți. REBREANU, R. I 62. ◊ (Adverbial) Spune cumsecade Și fără ocol Adevărul gol. BANUȘ, B. 104. Stropind piatra cu sînge, începu să se miște, apoi învie cumsecade. ISPIRESCU, L. 119. Limba noastră, pre care toți socot că o știu, dar nime nu o știe cumsecade, nu este fără gramatică. NEGRUZZI, S. I 5.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUMSECADE adj. invar. 1) (despre persoane) Care este de treabă; de ispravă. 2) rar (despre obiecte) Care are calități corespunzătoare destinației; bun. /cum + se + cade
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cumsecade adj. invar. (oameni ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cumsecade adj. invar., adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cumsecade adj. invar., adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cumsecade (adj. și adv.)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CUMSECADE adj., adv. 1. adj. v. bun. 2. adv. v. bine. 3. adv. omenește. (Se poartă ~ cu ei.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CUMSECADE adj., adv. 1. adj. bun, îngăduitor, înțelegător, omenos, (înv.) omenit. (Ce om ~ !) 2. adv. bine, (înv. și reg.) tare. (Să-l repare ~.) 3. adv. omenește. (Se poartă ~ cu ei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Cumsecade ≠ obraznic, rău, ticălos
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cumsecadeadjectiv invariabil
- 1. (Despre oameni) Cu purtări bune; de treabă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ne cresc copiii oameni cumsecade. DAVIDOGLU, M. 88. DLRLC
- Cînd vreun lucrător cumsecade chema pe un ucenic lîngă el, și-i arăta ceva... băiatul pizmuia pe ceilalți ucenici care își pierdeau vremea pe-afară. PAS, Z. I 258. DLRLC
- Întîmplări din viața oamenilor cumsecade. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 270. DLRLC
- De-acum ai femeie cumsecade. CREANGĂ; P. 177. DLRLC
-
- 2. (Care este) așa cum se cuvine, cum se cere, cum trebuie. DEX '09 DLRLC
- Mare lucru e să ai o haină cumsecade, parcă altfel te simți. REBREANU, R. I 62. DLRLC
- Spune cumsecade Și fără ocol Adevărul gol. BANUȘ, B. 104. DLRLC
- Stropind piatra cu sînge, începu să se miște, apoi învie cumsecade. ISPIRESCU, L. 119. DLRLC
- Limba noastră, pre care toți socot că o știu, dar nime nu o știe cumsecade, nu este fără gramatică. NEGRUZZI, S. I 5. DLRLC
-
etimologie:
- Cum + se + cade DEX '09 DEX '98