20 de definiții pentru cinematograf

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CINEMATOGRAF, cinematografe, s. n. 1. Sală de spectacole destinată proiectării filmelor cinematografice în fața publicului spectator; cinema. 2. Cinematografie. – Din fr. cinématographe. corectat(ă)

cinematograf sn [At: LTR / V: (îrg) chine~ / Pl: ~e / E: fr cinématographe] 1 Local de spectacole destinat proiectării filmelor cinematografice în fața publicului spectator Si: cinema (1). 2 Cinematografie (2). 3 (Rar; îe) A face ~ A proiecta filme cinematografice. 4 (Frm; îae) A juca în filme cinematografice.

CINEMATOGRAF, cinematografe, s. n. 1. Local de spectacole destinat proiectării filmelor cinematografice în fața publicului spectator; cinema. 2. Cinematografie. – Din fr. cinématographe.

CINEMATOGRAF, cinematografe, s. n. 1. Local de spectacole destinat proiectării filmelor în fața publicului spectator. Mie dați-mi străzi pavate, Măturate, Dați-mi cinematograf! TOPÎRCEANU, P. O. 25. 2. (Cu înțeles abstract) Arta sau tehnica cinematografică. V. cinematografie. Cinematograful sovietic a folosit pentru prima oară bogăția de procedee ale artei cinematografice, pentru a exprima prin intermediul lor conținutul de idei al lucrărilor dramatice prezentate în filme. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 342, 4/1. Astăzi, cinematograful reprezintă... una dintre armele ideologice cele mai prețioase, mai necesare poporului muncitor din țara noastră. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 170, 9/2.

CINEMATOGRAF s.n. 1. Local destinat proiectării filmelor pentru public; cinema. 2. Cinematografie. [< fr. cinématographe, cf. gr. kinema – mișcare, graphein a scrie].

CINEMATOGRAF s. n. 1. local destinat proiectării filmelor pentru public; cinema. 2. cinematografie. (< fr. cinématographe)

CINEMATOGRAF ~e n. 1) Local special pentru demonstrarea publică a filmelor; cinema. ~ cu ecran lat. 2) v. CINEMATOGRAFIE. /<fr. cinématographe

cinematograf n. aparat destinat a proiecta pe o suprafață albă vederi pline de viață: cinematograful, invențiune recentă, e bazat pe perzistența impresiunilor luminoase.

cinematográf n., pl. e (vgr. kínema, kinématos, mișcare, și grápho, scriŭ). O mașină care reproduce pe un plan mișcările ființelor și lucrurilor. Localu în care se văd proĭecțiunile acesteĭ mașinĭ. – A fost inventată la 1895 de Francezu Ludovic Lumière și fratele luĭ prin studierea cinetoscopuluĭ luĭ Edison și a fotografiilor luate în laboratoriu de fiziologie al profesoruluĭ Marey1, care studia zboru păsărilor și mișcarea altor animale luînd fotografiĭ succesive la intervale scurte. Frațiĭ Lumière aŭ perfecționat această sistemă dîndu-ĭ o întrebuințare practică. Eĭ aŭ inventat mijlocu de a lua maĭ multe fotografiĭ într’o secundă pentru ca mișcările care se repetă ĭute să dea ochilor impresiunea continuitățiĭ. E acelașĭ fenomen care se întîmplă cînd, mișcînd repede un chibrit aprins, căpătăm aparența unor liniĭ luminoase. – Primu film a arătat ĭeșirea lucrătorilor de la uzina tatăluĭ inventatoruluĭ la 22 Martie 1895 la o conferență a „Societățiĭ p. Încurajarea Industriiĭ Naționale”.[1]

  1. 1. După îndreptările făcute de autor la sfârșitul dicționarului. În original, greșit: Marcy. LauraGellner

chinematograf sn vz cinematograf

cinematograf-adevăr s. n. (cinem.) ◊ „De curând, cei mai de seamă reprezentanți ai cinematografului-adevăr s-au întâlnit la Lyon, pentru a dezbate problemele acestei atât de interesante și rodnice tendințe apărute în mișcarea cinematografică în ultimii ani, cinematografie ce caută să împărtășească adevărul.” Cont. 12 V 63 p. 5. ◊ „Filmul «Cazul S» [...] dezvoltă cu mijloacele «cinematografului-adevăr» firul unei anchete sociale.” Sc. 16 VII 66 p. 4 (din cinematograf + adevăr, după fr. ciné-vérité)

cinematograf-document s. n. (cinem.) Peliculă cinematografică cu rol de document ◊ „[...] acest nou gen al cinematografului-document care face din ecran o tribună de dezbatere și invită publicul să fie judecătorul suprem nu numai al operei de artă, ci al realității însăși.” Cont. 2 XI 73 p. 5 (din cinematograf + document)

cinematograf-estra s. n. (cinem.) Cinematograf care conține elemente specifice estradei ◊ „S-a spus «Lanterna-magică este un cinematograf-estradă».” Cont. 22 V 62 p. 4; v. și 18 IX 64 p. 2 //din cinematograf + estradă//

grădină-cinematograf s. f. Cinematograf amenajat într-o grădină ◊ „[...] de la începutul acestei luni bucureștenii pot viziona filme și în grădinile-cinematograf Capitol, Gloria [...] De la 1 iunie va intra în circuit și grădina Eforie [...]” I.B. 11 V 89 p. 5 (termenul este mult mai vechi, cel puțin din anii ’40)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cinematograf (desp. -to-graf) s. n., pl. cinematografe

cinematograf (-to-graf) s. n., pl. cinematografe

cinematograf s. n. (sil. -graf), pl. cinematografe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CINEMATOGRAF s. cinema, film. (Mă duc la ~.)

CINEMATOGRAF s. cinema, film. (Mă duc la ~. )

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CINEMATO- „mișcare, film”. ◊ gr. kinema, atos „mișcare” > fr. cinémato-, it. id., engl. id. > rom. cinemato-.~graf (v. -graf), s. n., 1. Local special pentru proiectarea filmelor cinematografice în fața publicului. 2. Arta cinematografică; ~grafie (v. -grafie), s. f., tehnica înregistrării fotografice și a reproducerii unor imagini succesive, astfel încît să se dea iluzia mișcării.

Intrare: cinematograf
cinematograf substantiv neutru
  • silabație: -to-graf info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinematograf
  • cinematograful
  • cinematografu‑
plural
  • cinematografe
  • cinematografele
genitiv-dativ singular
  • cinematograf
  • cinematografului
plural
  • cinematografe
  • cinematografelor
vocativ singular
plural
chinematograf
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cinematograf, cinematografesubstantiv neutru

  • 1. Sală de spectacole destinat proiectării filmelor cinematografice în fața publicului spectator. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Mie dați-mi străzi pavate, Măturate, Dați-mi cinematograf! TOPÎRCEANU, P. O. 25. DLRLC
  • 2. Arta sau tehnica cinematografică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Cinematograful sovietic a folosit pentru prima oară bogăția de procedee ale artei cinematografice, pentru a exprima prin intermediul lor conținutul de idei al lucrărilor dramatice prezentate în filme. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 342, 4/1. DLRLC
    • format_quote Astăzi, cinematograful reprezintă... una dintre armele ideologice cele mai prețioase, mai necesare poporului muncitor din țara noastră. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 170, 9/2. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.