CINEMA s. n. Cinematograf. – Din fr. cinéma.

cinema sns [At: DA / Pl: (rar) ~uri / E: fr cinéma] 1-2 Cinematograf (1-2).

CINEMA, (rar) cinemauri, s. n. Cinematograf. – Din fr. cinéma.

CINEMA s. n. invar. Cinematograf. Am fost la cinema.

CINEMA s.n.invar. Cinematograf. [< fr. cinéma].

CINEMA² s. n. cinematograf. (< fr. cinéma)

CINEMA n. v. CINEMATOGRAF. Actori de ~. /<fr. cinéma[tographe]

!cinema s. n., art. cinemaul, (săli) pl. cinemauri

cinema s. n.

cinema s. n.

CINEMA s. v. cinematograf.

CINEMA s. cinematograf, film. (Mă duc la ~.)

CINEMÁ, revistă de cultură cinematografică. Apare lunar în București din 1963.

FREE CINEMA [fri: sínemə] („cinema liber”), mișcare în cinematografia britanică fondată (1956) de Linsday Anderson și Karel Reisz împotriva tradiționalismului producțiilor din acea perioadă. Au fost turnate în acest spirit mai multe scurtmetraje, influențate de școala documentaristă a lui J. Grierson, de filmele lui H. Jennings, și de neorealismul italian.