10 definiții pentru brumat îmbrumat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

brumat, ~ă a [At: SLAVICI, N. 185 / Pl: ~ați, ~e / E: bruma] 1 Bătut de brumă (1). 2 (D. fructe, plante etc.) Acoperit cu brumă (4). 3 (Pan) De culoarea brumei Si: brumărel, brumăriu, cenușiu, fumuriu, (reg) sein, sur. 4 (Rar) Care este fără chef Si: indispus, supărat Cf plouat.

BRUMÁT, -Ă, brumați, -te, adj. 1. (Adesea fig.) Acoperit de brumă (1). 2. (Rar) Brumăriu (1). 3. (Despre fructe, p. ext. despre plante) Acoperit cu un strat de brumă (3). – V. bruma.

BRUMÁT, -Ă, brumați, -te, adj. 1. (Adesea fig.) Acoperit de brumă (1). 2. (Rar) Brumăriu (1). 3. (Despre fructe, p. ext. despre plante) Acoperit cu un strat de brumă (3). – V. bruma.

BRUMÁT, -Ă, brumați, -te, adj. 1. Acoperit de brumă. Albinele și mînjii Ce trec, năluci sirepe, prin porumbiști brumate. STANCU, C. 79. Perdeaua de sălcii de pe malul Dunării părea brumată, ca aburită de răsuflarea apei. SANDU-ALDEA, D. P. 25. Spunea de-un trandafir brumat În doina ei. COȘBUC, P. I 255. ◊ Fig. Bărbia ii era acoperită cu păr moale, ca și cînd ar fi brumată. SLAVICI, O.I 95. 2. (Rar) De culoarea brumei; brumăriu. Să se mai ducă-n păcate... Și mioarele brumate. JARNÍK-BÎRSEANU, 387. 3. Fig. Aburit. Îți sună în urechi clinchet de pahare brumate, ca niște clopoței de argint. PAS, Z. I 174. Turnă cu mîini nesigure, din cana brumată, încă o stacană de vin. PAS, L. I 25. 4. (Despre fructe, p. ext. despre plante) Acoperit cu un strat fin de praf alburiu. V. brumăriu (2). Prune brumate,Din vița brumată, Spre buzele-ți roșii, își tind tămîioșii Ispita ciorchinelor grele. TOMA, C. V. 117. – Variantă: (rar) îmbrumát, -ă (CORBEA, în POEZ. N. 133) adj.

BRUMÁT, -Ă, brumați, -te, adj. 1. Acoperit de brumă. 2. (Rar) Brumăriu. 3. Fig. Aburit. Clinchet de pahare brumate (PAS). 4. (Despre fructe, p. ext. despre plante) Acoperit cu un strat fin alburiu. – V. bruma.

brumat a. 1. bătut de brumă: prune brumate; 2. fig. fără chef, indispus: nu fi așa de brumat.

brumát, -ă adj. (d. brumă). Cu brumă (acoperit cu un praf albicios natural), brumăriŭ: prune brumate.

ÎMBRUMÁT, -Ă adj. v. brumat.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BRUMÁT adj. v. aburit, brumăriu, fumuriu.

brumat adj. v. ABURIT. BRUMĂRIU. FUMURIU.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

brumát, -ă, brumați, -te, adj. – Acoperit cu brumă. ♦ (onom.) Brumați, poreclă pentru locuitorii din Fericea. – Din bruma (din brumă „chiciură” < lat. bruma) (DEX).

Intrare: brumat
brumat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brumat
  • brumatul
  • brumatu‑
  • bruma
  • brumata
plural
  • brumați
  • brumații
  • brumate
  • brumatele
genitiv-dativ singular
  • brumat
  • brumatului
  • brumate
  • brumatei
plural
  • brumați
  • brumaților
  • brumate
  • brumatelor
vocativ singular
plural
îmbrumat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbrumat
  • ‑mbrumat
  • îmbrumatul
  • îmbrumatu‑
  • ‑mbrumatul
  • ‑mbrumatu‑
  • îmbruma
  • ‑mbruma
  • îmbrumata
  • ‑mbrumata
plural
  • îmbrumați
  • ‑mbrumați
  • îmbrumații
  • ‑mbrumații
  • îmbrumate
  • ‑mbrumate
  • îmbrumatele
  • ‑mbrumatele
genitiv-dativ singular
  • îmbrumat
  • ‑mbrumat
  • îmbrumatului
  • ‑mbrumatului
  • îmbrumate
  • ‑mbrumate
  • îmbrumatei
  • ‑mbrumatei
plural
  • îmbrumați
  • ‑mbrumați
  • îmbrumaților
  • ‑mbrumaților
  • îmbrumate
  • ‑mbrumate
  • îmbrumatelor
  • ‑mbrumatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

brumat îmbrumat

  • 1. adesea figurat Acoperit de brumă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Albinele și mînjii Ce trec, năluci sirepe, prin porumbiști brumate. STANCU, C. 79.
      surse: DLRLC
    • Perdeaua de sălcii de pe malul Dunării părea brumată, ca aburită de răsuflarea apei. SANDU-ALDEA, D. P. 25.
      surse: DLRLC
    • Spunea de-un trandafir brumat În doina ei. COȘBUC, P. I 255.
      surse: DLRLC
    • figurat Bărbia îi era acoperită cu păr moale, ca și cînd ar fi brumată. SLAVICI, O.I 95.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: brumăriu fumuriu un exemplu
    exemple
    • Să se mai ducă-n păcate... Și mioarele brumate. JARNÍK-BÎRSEANU, 387.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Îți sună în urechi clinchet de pahare brumate, ca niște clopoței de argint. PAS, Z. I 174.
      surse: DLRLC
    • Turnă cu mîini nesigure, din cana brumată, încă o stacană de vin. PAS, L. I 25.
      surse: DLRLC
  • 4. (Despre fructe) Acoperit cu un strat de brumă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Prune brumate,
      surse: DLRLC
    • 4.1. prin extensiune Despre plante) Acoperit cu un strat de brumă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Din vița brumată, Spre buzele-ți roșii, își tind tămîioșii Ispita ciorchinelor grele. TOMA, C. V. 117.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi bruma
    surse: DEX '09 DEX '98