brumat, -ă adj. 1 (despre sol, plante, terenuri agricole etc.) Acoperit cu un strat de brumă; peste care a căzut bruma. Se scuturau... frunzele brumate (SLAV.). 2 (despre fructe, plante etc.) Acoperit de o pojghiță fină, alburie. Prune brumate. 3 (despre lîna mieilor) De culoare albă-cenușie. Mioare brumate. 4 Fig. Care pare a fi acoperit de brumă. N-am avut norocul să mă nasc cu părul brumat (IBR.). 5 Fig. Care este fără chef, abătut, indispus. Băiatul este cam brumat. 6 Fig. Aburit Pahare brumate. • pl. -ți, -te. /v. bruma.