12 definiții pentru aburit (adj.)
din care- explicative (9)
- relaționale (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ABURIT, -Ă, aburiți, -te, adj. Acoperit cu aburi (1); care scoate aburi, din care ies aburi. ♦ Fig. Aprins la față; îmbujorat; înroșit; înfierbântat (de supărare). – V. aburi.
aburit2, ~ă a [At: DOSOFTEI, PS. 265 / Pl: ~iți, ~e / E: aburi] 1 Care degajă aburi. 2 Exalat2. 3 Adiat. 4 (Fig) îmbujorat2. 5 (Arg) Păcălit2. 6 Ușor băut. 7 Suflat2. 8 Înfierbântat de supărare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABURIT I. adj. p. ABURI. 1 Acoperit cu aburi: fruntea lui era ~ă de sudoare (ALECS.) ¶ 2 fig. Înfierbîntat, înnădușit, aprins (la față): stă colo ~ă de joc, răcorindu-se cu evantaiul (GN.) ¶ ¶ contr. NEABURIT. II. sbst. Faptul de a (se) aburi.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ABURIT, -Ă, aburiți, -te, adj. Acoperit cu aburi (1); care scoate, din care ies aburi. ♦ Fig. Aprins la față; înroșit; înfierbântat (de supărare). – V. aburi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ABURIT, -Ă, aburiți, -te, adj. 1. Acoperit cu aburi. Povestea era nesfîrșită, iar amintirile bunicilor ca oglinzile aburite. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 226. 2. Care scoate aburi, din care ies aburi. Văzînd gîscanul în ghiveci adus, Aburit, fierbinte ș-înainte-i pus... PANN, P. V. I 37. 3. Fig. Încălzit, înfierbîntat (de supărare). Ian lasă... nu te mai aprinde... destul de aburit ai vinit de-afară. ALECSANDRI, T. I 345.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABURIT, -Ă, aburiți, -te, adj. Acoperit cu aburi; care scoate, din care ies aburi. ♦ Fig. Aprins la față; înroșit; înfierbîntat (de supărare). – V. aburi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
aburit a. 1. încălzit sau muiat prin aburi: friptură aburită; 2. fig. însuflețit: față aburită.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
aburít, -ă adj. Acoperit de abur: geamurĭ aburite. Fig. Înfierbîntat, aprins: față aburită.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
aborit2, ~ă a vz aburit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ABURIT adj. (fig.) brumat. (Un pahar ~ cu apă rece.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ABURIT adj. (fig.) brumat. (Un pahar ~ cu apă rece.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
aburit, -ă aburiți, -te adj. 1. aprins la față roșu (de băutură sau de supărare) 2. păcălit, fraierit
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
aburit, aburităadjectiv
-
- Povestea era nesfîrșită, iar amintirile bunicilor ca oglinzile aburite. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 226. DLRLC
- Văzînd gîscanul în ghiveci adus, Aburit, fierbinte ș-înainte-i pus... PANN, P. V. I 37. DLRLC
- 1.1. Aprins la față; înfierbântat (de supărare). DEX '09 MDA2 DLRLCsinonime: îmbujorat încălzit înfierbântat înroșit
- Ian lasă... nu te mai aprinde... destul de aburit ai vinit de-afară. ALECSANDRI, T. I 345. DLRLC
-
- 1.2. Exalat. MDA2sinonime: exalat
-
- 1.4. Păcălit. MDA2sinonime: păcălit
- 1.5. Ușor băut. MDA2
- 1.6. Suflat. MDA2sinonime: suflat
-
etimologie:
- aburi DEX '09 MDA2 DEX '98