2 intrări
53 de definiții
din care- explicative (38)
- morfologice (9)
- relaționale (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘIROI1, șiroaie, s. n. 1. Șuviță (abundentă) de lichid care curge sau se prelinge de undeva. ◊ Expr. A curge șiroaie (sau șiroi) = a curge din abundență. 2. Torent de apă care se scurge cu repeziciune și din abundență pe locurile înclinate (în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor); șuvoi. – Et. nec.
ȘIROI2, pers. 3 șiroiește, vb. IV. Intranz. 1. (Despre ape; p. ext. despre alte lichide) A curge sau a se prelinge în șiroaie. ♦ (Despre lucruri îmbibate sau care secretă un lichid). A lăsa să se scurgă sau să se prelingă un lichid în șiroaie. 2. (Despre ape curgătoare) A curge repede (și abundent). – Din șiroi1.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șiroi2 sn [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~oaie / E: șir + -oi] 1-2 (Pop; șdp) Șir (1) (mare).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șiroi1 [At: HELIADE, O. II, 223 / V: (îrg) jirloi, (reg) ~rloi, șor~, șurloi, șur~ sn / Pl: ~oaie, (rar) ~uri / E: pvb șiroi3] 1-2 sn Șuvoi1 (1-2). 3 sn (Reg; îf șuroi) Șipot (1). 4 sn (Trs; pex) Șirlău (3). 5 sn (Adesea prin exagerare; de obicei lpl) Șuviță (4) (abundentă) de lichid care curge sau se prelinge de undeva sau din ceva Si: șipot (3), (rar) șuvoi1 (8), (reg) șirlău (6). 6-7 a, av (Care este) în formă de șiroi1 (5). 8 sn (Fam; îe) A curge ~oaie (sau ~) A curge din abundență.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șiroi3 vi [At: I. VĂCĂRESCUL, P. 72/6 / V: (reg) ~răi, ~rloi, ~rui (Pzi: 3 șiruie), șurăi, șur~, șurui (Pzi: 3 șuruie), (nob) ~a / Pzi: 3 ~ește / E: fo] 1 (D. ape) A curge cu repeziciune, producând un zgomot caracteristic Si: (rar) a șuvoi2. 2 (Pex; d. lichide) A se prelinge în șuvițe (4) (abundente). 3 (D. obiecte îmbibate cu un lichid, sau d. ceva care secretă un lichid) A se scurge lichidul (din ele) în șuvițe (4) (abundente).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘIROI1, șiroaie, s. n. 1. Șuviță (abundentă) de lichid care curge sau se prelinge de undeva. ◊ Expr. A curge șiroaie (sau șiroi) = a curge din abundență. 2. Torent de apă care se scurge cu repeziciune și abundență pe locurile înclinate (în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor); șuvoi. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘIROI2, pers. 3 șiroiește, vb. IV. Intranz. 1. (Despre ape; p. ext. despre alte lichide) A curge sau a se prelinge în șiroaie. ♦ (Despre lucruri îmbibate sau care secretează un lichid) A lăsa să se scurgă sau să se prelingă un lichid în șiroaie. 2. (Despre ape curgătoare) A curge repede (și abundent). – Din șiroi1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘIROI1, șiroaie, s. n. 1. (Mai ales la pl.) Șuviță abundentă de apă care curge sau se prelinge (pe ceva sau de undeva). În locul vîntului care țiuise în horn, picura acum ploaia și din vatră se prelingeau șiroaie lungi de apă, tîrîndu-se pe pămîntul bordeiului. CAMILAR, N. I 213. Umbra eroului... dispărea prin șiroaiele ploaiei. EMINESCU, N. 34. ◊ (Prin exagerare, urmat de determinări introduse prin prep. «de») Moș Petrache gonea șiroiul de lacrimi, clipind des. POPA, V. 157. Își ștergea mereu șiroaiele de nădușeală. I. BOTEZ, ȘC. 103. Un șiroi de sînge i se prelingea pe bot. SANDU-ALDEA, U. P. 28. ◊ (Poetic) De fulgeri lungi șiroaie curg în munții rupți și goi. EMINESCU, O. IV 135. ◊ Expr. A curge șiroaie (sau șiroi) = a curge din abundență, li curgea sîngele șiroi. SADOVEANU, O. I 87. După miezul nopții, a început să plouă și apa se scurge șiroaie prin pînza corturilor. CAMIL PETRESCU, U. N. 304. Pumnii i se umplură de sîngele ce curgea șiroi din nasul lui George. REBREANU, I. 39. 2. Torent, puhoi de apă care se scurge cu repeziciune și abundență pe locurile în pantă (în urma ploilor mari); șuvoi. În funduri de prăpăstii se bat mereu de maluri Șiroaie care poartă cadavre pe-a lor valuri. ALECSANDRI, P. III 298. Bistrița, șiroi de frunte, ce te făcuși Dunăre Și te umflași turbure. id P. P. 255. – Variantă: șirloi (CONACHI, P. 50, I. CR. III 322) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘIROI2, șiroiesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre apă, p. ext. despre alte lichide) A curge sau a se prelinge în șiroaie. Filoftei, cu cămașa udă pe spate și cu apa și- roindu-i pe ceafă și în barbă, le dădea afară cu ispolul. DUMITRIU, P. F. 16. Sîngele... șiroia, umplînd pămîntul. SADOVEANU, O. I 255. (În forma șirul) Auzi cum șiruie afară, De-a lungul streșinilor, ploaia! IOSIF, PATR. 78. ◊ (Despre lucruri îmbibate cu un lichid sau care secretă un lichid) Cîrligele șiroiau de apă. DUMITRIU, P. F. 4. M-am trezit pe mal, fulgerînd cu coada ochiului spre locul primejdiei; biruitor, însă, într-o jalnică stare, cu straiele șiroind și lipite de trup. SADOVEANU, Î. A. 49. Fruntea călărețului șiroia de sudoare. NEGRUZZI, S. I 42. 2. (Despre ape curgătoare) A curge (repede). (Atestat înforma șuroi) Cu fruntea lovită în piatraunde șuroia apa pe jgheaburi de două ori de trei mii de ani. C. PETRESCU, R. DR. 60. ◊ Fig. Îi trecuse năvala răului și prin vine îi șiroia o răcoare proaspătă de grădină umedă. DUMITRIU, N. 239. – Variante: șuroi, șirui, șurui (VLAHUȚĂ, la TDRG) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘIROI ~oaie n. 1) Șuviță de lichid care curge sau se prelinge de undeva. 2) Curs de apă, format în urma unor precipitații, care curge cu repeziciune. [Sil. și-roi] /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ȘIROI pers. 3 ~iește intranz. 1) (despre lichide) A curge sau a se prelinge în șiroaie. 2) A secreta un lichid din abundență. /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șiroì v. a curge în șiroaie: sângele cum șiroia NEGR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șiróĭ și șirlóĭ n., pl. oaĭe (imit. înrudit cu jirloĭ, gîrlă ș. a.). Lichid care se scurge în mare cantitate: șiroaĭe de lacrămĭ, de sînge, o ploaĭe ce curgea șiroaĭe. – Și șuroĭ și șurloĭ (Mold.) și șirlăŭ, pl. ăĭe (la Dos. ăurĭ).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
giuroi sn vz șiroi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șirăi v vz șiroi3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șirloi1 sn vz șiroi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șirloi2 v vz șiroi3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șiroia v vz șiroi3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șirui4 v vz șiroi3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șoroi sn vz șiroi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șurăi1 v vz șiroi3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șurloi sn vz șiroi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șuroi1 sn vz șiroi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șuroi2 v vz șiroi3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șurui2 v vz șiroi3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șuvoi2 vi [At: MURNU, I. 81 / V: (reg) șiv~ / Pzi: 3 ~esc / E: șuvoi1] (Rar; d. ape) A șiroi3 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘIRLOI s. n. v. șiroi1.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘIRUI1 vb. IV v. șiroi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUROI vb. IV v. șiroi3.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘURUI vb. IV v. șiroi2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șirloiu n. V. șiroiu.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șiroiu n. torent: șiroaie de lacrămi, șiroaie de sânge. [Și șirloiu, șuroiu; onomatopee exprimând sgomotul curgerii apelor (cf. șiruì, șuruì)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șiruì v. V. șiroì.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șuroiu n. V. șiroiu: fântână puturoasă impută la vale toate ale ei șuroaie GOLESCU.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șuruì v. a curge în șiroaie: îi șurue sângele. [Onomatopee (v. șiroiu)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) șiroĭésc și șiruĭésc saŭ șíruĭ, a -í v. intr. (d. șiroĭ și rudă cu cĭuruĭ, cĭucĭur). Curg șiroaĭe: șiroĭesc orĭ șiruĭe lacrămile. V. șurluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șurlóĭ, șuróĭ, V. șiroĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șúruĭ v. intr. V. cĭuruĭ 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șiroi1 (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. șiroiește, imperf. 3 pl. șiroiau; conj. prez. 3 să șiroiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șiroi2 s. n., pl. șiroaie
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șiroi1 s. n., pl. șiroaie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șiroi2 (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. șiroiește, imperf. 3 sg. șiroia; conj. prez. 3 să șiroiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șiroi vb., ind. prez. 3 sg. șiroiește, imperf. 3 sg. șiroia; conj. prez. 3 sg. și pl. șiroiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șiroi s. n., pl. șiroaie
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șiroi (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șiroiesc, conj. șiroiască)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
șiroi, pl. șiroaie
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
șiroiu, -roaie.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘIROI s. 1. v. puhoi. 2. pârâu, șuvoi. (Un ~ de lacrimi, de sânge.) 3. șuvoi, (înv. și reg.) șirlău. (~ de sudoare.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘIROI vb. (rar) a șuvoi. (Apa ~ pe jgheaburi.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘIROI vb. (rar) a șuvoi. (Apa ~ pe jgheaburi.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘIROI s. 1. puhoi, rîu, șuvoi, torent. (~ de apă.) 2. pîrîu, șuvoi. (Un ~ de lacrimi, de sînge...) 3. șuvoi, (înv. și reg.) șirlău. (~ de sudoare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘUVOI vb. v. șiroi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șuvoi vb. v. ȘIROI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N66) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N66) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
șiroi, șiroaiesubstantiv neutru
- 1. Șuviță (abundentă) de lichid care curge sau se prelinge de undeva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În locul vîntului care țiuise în horn, picura acum ploaia și din vatră se prelingeau șiroaie lungi de apă, tîrîndu-se pe pămîntul bordeiului. CAMILAR, N. I 213. DLRLC
- Umbra eroului... dispărea prin șiroaiele ploaiei. EMINESCU, N. 34. DLRLC
- Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de»: DLRLC
- Moș Petrache gonea șiroiul de lacrimi, clipind des. POPA, V. 157. DLRLC
- Își ștergea mereu șiroaiele de nădușeală. I. BOTEZ, ȘC. 103. DLRLC
- Un șiroi de sînge i se prelingea pe bot. SANDU-ALDEA, U. P. 28. DLRLC
-
- De fulgeri lungi șiroaie curg în munții rupți și goi. EMINESCU, O. IV 135. DLRLC
- A curge șiroaie (sau șiroi) = a curge din abundență. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Îi curgea sîngele șiroi. SADOVEANU, O. I 87. DLRLC
- După miezul nopții, a început să plouă și apa se scurge șiroaie prin pînza corturilor. CAMIL PETRESCU, U. N. 304. DLRLC
- Pumnii i se umplură de sîngele ce curgea șiroi din nasul lui George. REBREANU, I. 39. DLRLC
-
-
- 2. Torent de apă care se scurge cu repeziciune și din abundență pe locurile înclinate (în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: șuvoi
- În funduri de prăpăstii se bat mereu de maluri Șiroaie care poartă cadavre pe-a lor valuri. ALECSANDRI, P. III 298. DLRLC
- Bistrița, șiroi de frunte, ce te făcuși Dunăre Și te umflași turbure. ALECSANDRI, P. P. 255. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '09 DEX '98
șiroiverb
- 1. (Despre ape; prin extensiune despre alte lichide) A curge sau a se prelinge în șiroaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Filoftei, cu cămașa udă pe spate și cu apa șiroindu-i pe ceafă și în barbă, le dădea afară cu ispolul. DUMITRIU, P. F. 16. DLRLC
- Sîngele... șiroia, umplînd pămîntul. SADOVEANU, O. I 255. DLRLC
- Auzi cum șiruie afară, De-a lungul streșinilor, ploaia! IOSIF, PATR. 78. DLRLC
- 1.1. (Despre lucruri îmbibate sau care secretă un lichid) A lăsa să se scurgă sau să se prelingă un lichid în șiroaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cîrligele șiroiau de apă. DUMITRIU, P. F. 4. DLRLC
- M-am trezit pe mal, fulgerînd cu coada ochiului spre locul primejdiei; biruitor, însă, într-o jalnică stare, cu straiele șiroind și lipite de trup. SADOVEANU, Î. A. 49. DLRLC
- Fruntea călărețului șiroia de sudoare. NEGRUZZI, S. I 42. DLRLC
-
-
- 2. (Despre ape curgătoare) A curge repede (și abundent). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: curge
- Cu fruntea lovită în piatra unde șuroia apa pe jgheaburi de două ori de trei mii de ani. C. PETRESCU, R. DR. 60. DLRLC
- Îi trecuse năvala răului și prin vine îi șiroia o răcoare proaspătă de grădină umedă. DUMITRIU, N. 239. DLRLC
-
etimologie:
- șiroi (1.) DEX '09 DEX '98