16 definiții pentru prelinge

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRELÍNGE, prelíng, vb. III. Refl. 1. (Despre lichide) A se scurge foarte încet, picătură cu picătură (de-a lungul unui obiect, pe marginea unui vas); a curge domol. ♦ Tranz. A lăsa să curgă încet. 2. (Fam.) A se strecura, a se furișa; a aluneca. – Pre2 + linge.

prelinge2 [At: POLIZU / V: pril~ / Pzi: preling / E: pre + linge] 1 vr (Reg) A-și trece cu limba peste buze ca o manifestare a unei pofte mari de mâncare. 2 vr (D. lichide) A se scurge foarte încet, picătură cu picătură, de-a lungul unui vas, a unui obiect etc. Si: (îrg) a piști. 3 vt (C. i. lichide) A lăsa să curgă încet. 4 vr (D. vase) A avea un mic spațiu prin care lichidul se scurge. 5 vr (Fig; nob) A se perpetua în timp, străbătând spațiile. 6-7 vtr (Fig) A (se) deplasa încet, de-a lungul a ceva. 8 vt (Fig) A parcurge de-a lungul. 9 vr (Fig; fam) A se furișa.

prelinge1 vt [At: LB / Pzi: preling / E: pre- + linge] (Reg; în corelație cu linge) A linge îndelung.

PRELÍNGE, prelíng, vb. III. Refl. 1. (Despre lichide) A se scurge foarte încet, picătură cu picătură (de-a lungul unui obiect); a curge domol. ♦ Tranz. A lăsa să curgă încet. 2. (Fam.), A se strecura, a se furișa; a aluneca. – Pre2 + linge.

PRELÍNGE, prelíng, vb. III. Refl. (Obișnuit la pers. 3; despre lichide) A se scurge încet, a curge domol. Copila se veseli și i se prelingeau lacrimile pe obraji. SADOVEANU, M. C. 81. Rănitul deschise ochii și din gură i se prelinse un fir subțire de sînge. SAHIA, N. 35. O picătură de apă din izvorul rece, care se prelinge, argintiu, în ciuda arșiței. GÎRLEANU, L. 20. ◊ Tranz. Pîrîul... a mai prelins un timp o ață încropită și împuținată de apă pe prunduri. C. PETRESCU, R. DR. 151. Ochii ei lacrimi Lungi către tîmplele slabe-au prelins. LESNEA, I. 37. ♦ Fig. A se strecura, a pătrunde. [Fumul] se destrăma suflat de vînt, cădea îndărăt, se prelingea pe lîngă ferestre. C. PETRESCU, A. 490. Gerul de afară se prelingea mereu și Ilinca îl simțea bine cum tot vine din nesecatul izvor de afară. AGÎRBICEANU, S. P. 41. Din Helada rătăcit-a mitul vechilor eroi Și p-o cale-ndreptățită s-a prelins pînă la noi. COȘBUC, P. II 140. ♦ Fig. (Despre ființe) A merge încet ferindu-se; a se strecura, a se furișa. Mai merse o bucată de drum și zări cum se prelinge pe pămînt, ca un cățel cu coada prea stufoasă, o vulpe mică și galbenă. DUMITRIU, N. 14. Își lăsase umbrela, galoșii și pardesiul de ploaie... pe divanul de la ușă, ca să se prelingă acum pe lîngă pereți, ferindu-se de șuroiala de pe acoperișuri. PETRESCU, Î. II 129.

A SE PRELÍNGE mă prelíng intranz. 1) (despre lichide) A curge încet și în cantități mici de-a lungul sau pe marginile unui obiect. 2) (despre lumini, arome etc.) A pătrunde puțin câte puțin. 3) fig. (despre ființe) A trece pe neobservate. /pre- + a linge

prelinge v. a da peste margini, a deborda (oala). [V. linge].

prelíng (mă), a -línge v. refl. (pre- și ling). Se zice despre un lichid cînd, după ce aĭ turnat, se scurge pe marginea vasuluĭ: toarnă bine vinu roș ca să nu se prelingă și să pătezĭ fața de masă!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!prelinge (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se prelinge, imperf. 3 sg. se prelingea, perf. s. 3 sg. se prelinse; ger. prelingându-se; part. prelins

prelínge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prelínge, perf. s. 3 sg. prelínse; part. prelíns

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRELÍNGE vb. v. fofila, furișa, strecura.

PRELÍNGE vb. 1. v. scurge. 2. v. curge.

PRELINGE vb. 1. a se scurge, (pop.) a pica, (înv. și reg.) a piști. (Vinul se ~ din vas.) 2. a-i curge, a-i pica, a-i picura, a i se scurge, (pop.) a-i merge. (I se ~ lacrimi din ochi.)

prelinge vb. v. FOFILA. FURIȘA. STRECURA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prelínge, prelíng, vb. III (reg.) a linge îndelung, a netezi bine cu limba (vaca prelinge vițelul la naștere).

Intrare: prelinge
verb (V622)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prelinge
  • prelingere
  • prelins
  • prelinsu‑
  • prelingând
  • prelingându‑
singular plural
  • prelinge
  • prelingeți
  • prelingeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • preling
(să)
  • preling
  • prelingeam
  • prelinsei
  • prelinsesem
a II-a (tu)
  • prelingi
(să)
  • prelingi
  • prelingeai
  • prelinseși
  • prelinseseși
a III-a (el, ea)
  • prelinge
(să)
  • prelingă
  • prelingea
  • prelinse
  • prelinsese
plural I (noi)
  • prelingem
(să)
  • prelingem
  • prelingeam
  • prelinserăm
  • prelinseserăm
  • prelinsesem
a II-a (voi)
  • prelingeți
(să)
  • prelingeți
  • prelingeați
  • prelinserăți
  • prelinseserăți
  • prelinseseți
a III-a (ei, ele)
  • preling
(să)
  • prelingă
  • prelingeau
  • prelinseră
  • prelinseseră
prilinge
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prelinge, prelingverb

  • 1. (Despre lichide) A se scurge foarte încet, picătură cu picătură (de-a lungul unui obiect, pe marginea unui vas); a curge domol. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Copila se veseli și i se prelingeau lacrimile pe obraji. SADOVEANU, M. C. 81. DLRLC
    • format_quote Rănitul deschise ochii și din gură i se prelinse un fir subțire de sînge. SAHIA, N. 35. DLRLC
    • format_quote O picătură de apă din izvorul rece, care se prelinge, argintiu, în ciuda arșiței. GÎRLEANU, L. 20. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A lăsa să curgă încet. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Pîrîul... a mai prelins un timp o ață încropită și împuținată de apă pe prunduri. C. PETRESCU, R. DR. 151. DLRLC
      • format_quote Ochii ei lacrimi lungi către tîmplele slabe-au prelins. LESNEA, I. 37. DLRLC
  • 2. familiar A se strecura, a se furișa. DEX '09 DLRLC
    • format_quote [Fumul] se destrăma suflat de vînt, cădea îndărăt, se prelingea pe lîngă ferestre. C. PETRESCU, A. 490. DLRLC
    • format_quote Gerul de afară se prelingea mereu și Ilinca îl simțea bine cum tot vine din nesecatul izvor de afară. AGÎRBICEANU, S. P. 41. DLRLC
    • format_quote Din Helada rătăcit-a mitul vechilor eroi Și p-o cale-ndreptățită s-a prelins pînă la noi. COȘBUC, P. II 140. DLRLC
    • 2.1. figurat (Despre ființe) A merge încet ferindu-se. DLRLC
      • format_quote Mai merse o bucată de drum și zări cum se prelinge pe pămînt, ca un cățel cu coada prea stufoasă, o vulpe mică și galbenă. DUMITRIU, N. 14. DLRLC
      • format_quote Își lăsase umbrela, galoșii și pardesiul de ploaie... pe divanul de la ușă, ca să se prelingă acum pe lîngă pereți, ferindu-se de șuroiala de pe acoperișuri. PETRESCU, Î. II 129. DLRLC
etimologie:
  • Pre + linge DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.