24 de definiții pentru șiroi (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘIROI1, șiroaie, s. n. 1. Șuviță (abundentă) de lichid care curge sau se prelinge de undeva. ◊ Expr. A curge șiroaie (sau șiroi) = a curge din abundență. 2. Torent de apă care se scurge cu repeziciune și din abundență pe locurile înclinate (în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor); șuvoi. – Et. nec.

șiroi2 sn [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~oaie / E: șir + -oi] 1-2 (Pop; șdp) Șir (1) (mare).

șiroi1 [At: HELIADE, O. II, 223 / V: (îrg) jirloi, (reg) ~rloi, șor~, șurloi, șur~ sn / Pl: ~oaie, (rar) ~uri / E: pvb șiroi3] 1-2 sn Șuvoi1 (1-2). 3 sn (Reg; îf șuroi) Șipot (1). 4 sn (Trs; pex) Șirlău (3). 5 sn (Adesea prin exagerare; de obicei lpl) Șuviță (4) (abundentă) de lichid care curge sau se prelinge de undeva sau din ceva Si: șipot (3), (rar) șuvoi1 (8), (reg) șirlău (6). 6-7 a, av (Care este) în formă de șiroi1 (5). 8 sn (Fam; îe) A curge ~oaie (sau ~) A curge din abundență.

ȘIROI1, șiroaie, s. n. 1. Șuviță (abundentă) de lichid care curge sau se prelinge de undeva. ◊ Expr. A curge șiroaie (sau șiroi) = a curge din abundență. 2. Torent de apă care se scurge cu repeziciune și abundență pe locurile înclinate (în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor); șuvoi. – Et. nec.

ȘIROI1, șiroaie, s. n. 1. (Mai ales la pl.) Șuviță abundentă de apă care curge sau se prelinge (pe ceva sau de undeva). În locul vîntului care țiuise în horn, picura acum ploaia și din vatră se prelingeau șiroaie lungi de apă, tîrîndu-se pe pămîntul bordeiului. CAMILAR, N. I 213. Umbra eroului... dispărea prin șiroaiele ploaiei. EMINESCU, N. 34. ◊ (Prin exagerare, urmat de determinări introduse prin prep. «de») Moș Petrache gonea șiroiul de lacrimi, clipind des. POPA, V. 157. Își ștergea mereu șiroaiele de nădușeală. I. BOTEZ, ȘC. 103. Un șiroi de sînge i se prelingea pe bot. SANDU-ALDEA, U. P. 28. ◊ (Poetic) De fulgeri lungi șiroaie curg în munții rupți și goi. EMINESCU, O. IV 135. ◊ Expr. A curge șiroaie (sau șiroi) = a curge din abundență, li curgea sîngele șiroi. SADOVEANU, O. I 87. După miezul nopții, a început să plouă și apa se scurge șiroaie prin pînza corturilor. CAMIL PETRESCU, U. N. 304. Pumnii i se umplură de sîngele ce curgea șiroi din nasul lui George. REBREANU, I. 39. 2. Torent, puhoi de apă care se scurge cu repeziciune și abundență pe locurile în pantă (în urma ploilor mari); șuvoi. În funduri de prăpăstii se bat mereu de maluri Șiroaie care poartă cadavre pe-a lor valuri. ALECSANDRI, P. III 298. Bistrița, șiroi de frunte, ce te făcuși Dunăre Și te umflași turbure. id P. P. 255. – Variantă: șirloi (CONACHI, P. 50, I. CR. III 322) s. n.

ȘIROI ~oaie n. 1) Șuviță de lichid care curge sau se prelinge de undeva. 2) Curs de apă, format în urma unor precipitații, care curge cu repeziciune. [Sil. și-roi] /Orig. nec.

șiróĭ și șirlóĭ n., pl. oaĭe (imit. înrudit cu jirloĭ, gîrlă ș. a.). Lichid care se scurge în mare cantitate: șiroaĭe de lacrămĭ, de sînge, o ploaĭe ce curgea șiroaĭe. – Și șuroĭ și șurloĭ (Mold.) și șirlăŭ, pl. ăĭe (la Dos. ăurĭ).

șiroiu n. torent: șiroaie de lacrămi, șiroaie de sânge. [Și șirloiu, șuroiu; onomatopee exprimând sgomotul curgerii apelor (cf. șiruì, șuruì)].

șuroiu n. V. șiroiu: fântână puturoasă impută la vale toate ale ei șuroaie GOLESCU.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘIROI s. 1. v. puhoi. 2. pârâu, șuvoi. (Un ~ de lacrimi, de sânge.) 3. șuvoi, (înv. și reg.) șirlău. (~ de sudoare.)

ȘIROI s. 1. puhoi, rîu, șuvoi, torent. (~ de apă.) 2. pîrîu, șuvoi. (Un ~ de lacrimi, de sînge...) 3. șuvoi, (înv. și reg.) șirlău. (~ de sudoare.)

Intrare: șiroi (s.n.)
șiroi1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șiroi
  • șiroiul
  • șiroiu‑
plural
  • șiroaie
  • șiroaiele
genitiv-dativ singular
  • șiroi
  • șiroiului
plural
  • șiroaie
  • șiroaielor
vocativ singular
plural
giuroi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șurloi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șoroi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șirloi
  • șirloiul
  • șirloiu‑
plural
  • șirloaie
  • șirloaiele
genitiv-dativ singular
  • șirloi
  • șirloiului
plural
  • șirloaie
  • șirloaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șiroi, șiroaiesubstantiv neutru

  • 1. Șuviță (abundentă) de lichid care curge sau se prelinge de undeva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În locul vîntului care țiuise în horn, picura acum ploaia și din vatră se prelingeau șiroaie lungi de apă, tîrîndu-se pe pămîntul bordeiului. CAMILAR, N. I 213. DLRLC
    • format_quote Umbra eroului... dispărea prin șiroaiele ploaiei. EMINESCU, N. 34. DLRLC
    • format_quote prin exagerare Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de»: DLRLC
      • format_quote Moș Petrache gonea șiroiul de lacrimi, clipind des. POPA, V. 157. DLRLC
      • format_quote Își ștergea mereu șiroaiele de nădușeală. I. BOTEZ, ȘC. 103. DLRLC
      • format_quote Un șiroi de sînge i se prelingea pe bot. SANDU-ALDEA, U. P. 28. DLRLC
    • format_quote poetic De fulgeri lungi șiroaie curg în munții rupți și goi. EMINESCU, O. IV 135. DLRLC
    • chat_bubble A curge șiroaie (sau șiroi) = a curge din abundență. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Îi curgea sîngele șiroi. SADOVEANU, O. I 87. DLRLC
      • format_quote După miezul nopții, a început să plouă și apa se scurge șiroaie prin pînza corturilor. CAMIL PETRESCU, U. N. 304. DLRLC
      • format_quote Pumnii i se umplură de sîngele ce curgea șiroi din nasul lui George. REBREANU, I. 39. DLRLC
  • 2. Torent de apă care se scurge cu repeziciune și din abundență pe locurile înclinate (în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șuvoi
    • format_quote În funduri de prăpăstii se bat mereu de maluri Șiroaie care poartă cadavre pe-a lor valuri. ALECSANDRI, P. III 298. DLRLC
    • format_quote Bistrița, șiroi de frunte, ce te făcuși Dunăre Și te umflași turbure. ALECSANDRI, P. P. 255. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.