2 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZUGRĂVÍRE, zugrăviri, s. f. Acțiunea de a (se) zugrăvi și rezultatul ei; zugrăveală, zugrăvit1. – V. zugrăvi.

ZUGRĂVÍRE, zugrăviri, s. f. Acțiunea de a (se) zugrăvi și rezultatul ei; zugrăveală, zugrăvit1. – V. zugrăvi.

zugrăvire sf [At: LB / Pl: ~ri / E: zugrăvi] 1-6 Zugrăveală (1-3,11-13).

zugrăvire s.f. Acțiunea de a (se) zugrăvi și rezultatul ei. • pl. -i. /v. zugrăvi.

ZUGRĂVÍRE, zugrăviri, s. f. Acțiunea de a zugrăvi și rezultatul ei; fig. înfățișare prin cuvinte, descriere. [Dostoievski] și-a ales mijloacele de investigare și zugrăvire a eroilor săi. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 488, 3/5. Să vedem atunci dacă, în zugrăvirea acestui simțimînt, vom găsi caracterele de care am vorbit. GHEREA, ST. CR. III 98.

ZUGRĂVÍRE, zugrăviri, s. f. Acțiunea de a (se) zugrăvi și rezultatul ei.

ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

zugrafie[1] sf vz zugrăvire

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

zugrăvi [At: PRAV. 250 / V: (înv) zogrăfi, (reg) i, (îvr) zog~ / S și: sugrăvi / Pzi: ~vesc / E: zugrav] 1 vt (Liv; c. i. imagini, modele) A reprezenta pe pânză, pe hârtie, pe sticlă etc., cu ajutorul pensulei și al culorilor. 2-3 vta (Înv) A picta (prost). 4 vt (Înv) A desena (1). 5 vt (Înv) A schița. 6 vt (Îvr) A tatua. 7 vi (Îvr; pex) A grava. 8 vt (Îvr) A scrie (caligrafic). 9 vt (Îvr; fig) A contura (1). 10 vt (Îvr; fig) A întipări. 11 vt (Înv; fig; c. i. idei, noțiuni etc.) A desemna prin semne grafice. 12 vt (Rar; fig) A ilustra prin gesturi. 13 vt (C. i. obiectele, materialul pe care se execută pictura) A împodobi cu picturi Si: a picta. 14 vt (Pex; fig) A împodobi. 15 vt (Fig) A înfrumuseța. 16 vt (Îrg) A colora (cu vopsea) Si: a vopsi. 17-18 vtr (Fam; dep; d. femei) A (se) farda (2). 19 vt (Îvr; c. i. unghii) A lăcui. 20 vt (Îvr) A murdări. 21 vt (C. i. opera de artă executată) A realiza cu mijloacele specifice picturii (2) Si: a picta, (îvp) a scrie, (înv) a pictura, a zografisi (1), (reg) a pângăli. 22 vt A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu un strat de var sau humă (amestecat cu o culoare), uneori cu desene care imită tapetul Si: a spoi, a vărui, (pop) a vopsi, (înv) a zografisi (2). 23-24 vtr A (se) evidenția (1, 3). 25-26 vtr A (se) contura (1). 27-28 vtr A (se) reflecta. 29 vr (D. stări psihice) A se imprima pe figura cuiva. 30 vt (Lit; pan; c. i. ființe, situații, întâmplări, stări sufletești etc.) A înfățișa (sugestiv) prin cuvinte Si: a caracteriza, a descrie, a prezenta, a reda. 31 vt (Înv) A prezenta în mod fals.

zugrăvi vb. IV. 1 tr. (constr.; compl. indică pereții unei clădiri sau ai unei încăperi) A acoperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. Camera era zugrăvită într-o culoare alburie (GAL.). ◊ Expr. A zugrăvi (totul sau toate) în negru v. negru. 2 tr. (a. plast; compl. indică imagini, modele folosite) A reproduce pe pînză, pe hîrtie, pe sticlă cu ajutorul pensulei și al culorilor; a picta. O icoană muscălească cu raiul și iadul în culori vii, zugrăvite pe sticlă (CA. PETR.). ♦ (înv.) A desena; a schița. ◊ Analog. Gerul cel mai greu zugrăvește pe fereastră flori de primăvară (MAIOR.). ♦ (înv., reg.) A scrie (caligrafic). Numele gării e zugrăvit mare pe frontispiciu (SADOV.). 3 tr. (a. plast.; compl. indică obiectele, materialul pe care se execută picturile) A acoperi cu picturi; a picta. D-apoi tu știi să zugrăvești biserici? (VLAS.). ♦ Fig. A împodobi; a înfrumuseța. Cărările albe zugrăvite cu umbrele mrejelor de frunze (EMIN.). 4 tr. (a. palst.; compl. indică operele de artă executate) A crea, a realiza cu mijloacele specifice picturii. A zugrăvit cîteva icoane de lemn și le-a prins pe pereți (STANCU). 5 tr., refl. (deprec.; despre femei) A (se) farda. 6 refl., tr. A ieși în evidență; a (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. Moara sta... zugrăvită pe cer în depărtarea ei (SADOV.). ◊ Fig. Umbra dumitale s-a zugrăvit cu farmec pe cîmpul plin de ghimpi al vieții lui (GAL.). 7 refl. (despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. Nu putea suferi fericirea ce se zugrăvea pe fața Elenuței (AGÂR.). ◊ (tr.) Nemulțumirea se vedea zugrăvită pe toate fețele (FIL.). 8 tr. Analog, (lit.; compl. indică ființe, situații, întîmplări, stări sufletești etc.) A reda, a descrie, a prezenta, a înfățișa (sugestiv) prin cuvinte (într-o operă beletristică). Naturaliștii zugrăvesc cu predilecție ceea ce este odios (CĂL.). • prez.ind. -esc. /zugrav + -i.

ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri cu o zugrăveală. (Refl. pas.) Odăile se zugrăviră și se mobilară cu gust. NEGRUZZI, S. I 72. 2. Tranz. (Astăzi rar) A picta, a împodobi cu picturi. Din mijlocul curții se-nalță strălucitoare biserica cea mare – zugrăvită pe dinlăuntru de maestrul nostru Grigorescu. VLAHUȚĂ, O. A. II 183. Ia privește-i cum... se uită țintă în ochii noștri, parc-au de gînd să ne zugrăvească. CREANGĂ, A. 39. De vreme ce Alecu iubește mult a zugrăvi, de aceia babacă te-aș ruga ca să-i tocmești un dascăl de zugrăvit. KOGĂLNICEANU, S. 86. ◊ Fig. Moaie pana în coloarea unor vremi demult trecute, Zugrăvește din nou, iarăși, pînzele posomorite. EMINESCU, O. I 32. ♦ A contura litere (v. scrie); a desena. A ajuns a cunoaște semnele cu ochii, a le zugrăvi tremurat pe tăbliță. SADOVEANU, M. C. 71. El știa scrie cît îi trebuia pentru a-și zugrăvi iscălitura cu niște litere ca talpa gîștei. GANE, N. II 4. Zugrăvea nu știu ce cu plumbul pe hîrtie. ALECSANDRI, T. I 345. ♦ A trasa. Și c-un ac el zugrăvește cărărușile găsite. EMINESCU, O. IV 114. 3. Refl. Fig. A se profila, a se contura; a se proiecta, a se reflecta. Drept înainte, în zarea plumburie, satul se zugrăvea ca un mușuroi uriaș crescut cu bălării. REBREANU, R. I 70. Ușa casei se deschise și, pe fundul de lumină slabă a privazului ei, se zugrăvi repede, în linii de umbră, chipul mărunt al unei femei. HOGAȘ, M. N. 77. Dumbrăvile lor întunecoase de pe maluri se zugrăveau, în fundul rîului, cît părea că din una și aceeași rădăcină un rai se înalță în lumina zorilor, altul s-adîncește în fundul apei. EMINESCU, N. 66. ◊ Tranz. Vezi departe munții mari Cum își Zugrăvesc în soare Piscuri vinete spre cer. TOPÎRCEANU, B. 26. Luna tremură pe codri, se aprinde, se mărește, Muchi de stîncă, vîrf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește. EMINESCU, O. I 152. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se reflecta pe figura cuiva, a se exterioriza prin expresia pe care o imprimă figurii. Cu rușinea zugrăvită-n față. CREANGĂ, A. 75. Mare grijă, mare supărare se zugrăvea pre fețele lor. CONTEMPORANUL, III 773. Pe față i se zugrăvea o durere adîncă. ib. VII 108. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte; a descrie. Cînd Bălcescu zugrăvește un tablou în mișcare... narațiunea se face la imperfect. VIANU, S. 75. Cunoscători ai țărănimii i-au zugrăvit... situația de-acolo mult mai îngrijorătoare, rebreanu, R. I 261. În Conu Leonida, Caragiale a zugrăvit o clasă întreagă de oameni. IBRĂILEANU, S. 63. [Poeziile populare] ne zugrăvesc obiceiurile și ne arată ideile și sentimentele veacului. BĂLCESCU, O. I 60.

ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri cu un strat de var amestecat cu humă (și diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena; p. ext. a scrie. 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se întipări pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

A ZUGRĂVÍ ~ésc 1. tranz. 1) (pereți) A acoperi cu un strat de apă de var sau de humă (și coloranți), iar uneori și cu desene care imită tapetul. 2) (tablouri, portrete, peisaje etc.) A reprezenta în imagini cu ajutorul pensulei și al culorilor; a picta. 3) A reprezenta sau a sugera prin desen; a desena. 4) (litere) A scrie caligrafic; a caligrafia. 5) (gânduri, sentimente, idei etc.) A prezenta prin cuvinte sau printr-un mijloc artistic; a exprima; a reflecta; a reda. 6) A face să se zugrăvească; a desena; a contura; a profila. 2. intranz. A fi zugrav; a practica ocupația de zugrav. /Din zugrav

A SE ZUGRĂVÍ pers.3 se ~éște intranz. 1) A se închega în contururi precise; a căpăta forme distincte; a se profila; a se contura; a se desena; a se delimita. 2) (despre stări psihice) A căpăta manifestare exterioară; a se exterioriza. /Din zugrav

zugrăvi v. 1. a picta, a orna cu picturi; 2. fig. a depinge.

zugrăvésc v. tr. (d. zugrav). Pictez (maĭ ales grosolan): a zugrăvi părețiĭ. Fig. Descriŭ, maĭ ales defavorabil: răŭ ĭ-a zugrăvit! – Vechĭ și -ăfesc și zografisésc (ngr. zografízo).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zugrăvíre (zu-gră-) s. f., g.-d. art. zugrăvírii; pl. zugrăvíri

zugrăvíre s. f. (sil. -gră-), g.-d. art. zugrăvírii; pl. zugrăvíri

arată toate definițiile

Intrare: zugrăvire
zugrăvire substantiv feminin
  • silabație: -gră- info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zugrăvire
  • zugrăvirea
plural
  • zugrăviri
  • zugrăvirile
genitiv-dativ singular
  • zugrăviri
  • zugrăvirii
plural
  • zugrăviri
  • zugrăvirilor
vocativ singular
plural
Intrare: zugrăvi
  • silabație: zu-gră-vi info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zugrăvi
  • zugrăvire
  • zugrăvit
  • zugrăvitu‑
  • zugrăvind
  • zugrăvindu‑
singular plural
  • zugrăvește
  • zugrăviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zugrăvesc
(să)
  • zugrăvesc
  • zugrăveam
  • zugrăvii
  • zugrăvisem
a II-a (tu)
  • zugrăvești
(să)
  • zugrăvești
  • zugrăveai
  • zugrăviși
  • zugrăviseși
a III-a (el, ea)
  • zugrăvește
(să)
  • zugrăvească
  • zugrăvea
  • zugrăvi
  • zugrăvise
plural I (noi)
  • zugrăvim
(să)
  • zugrăvim
  • zugrăveam
  • zugrăvirăm
  • zugrăviserăm
  • zugrăvisem
a II-a (voi)
  • zugrăviți
(să)
  • zugrăviți
  • zugrăveați
  • zugrăvirăți
  • zugrăviserăți
  • zugrăviseți
a III-a (ei, ele)
  • zugrăvesc
(să)
  • zugrăvească
  • zugrăveau
  • zugrăvi
  • zugrăviseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zugrăfi
  • zugrăfire
  • zugrăfit
  • zugrăfitu‑
  • zugrăfind
  • zugrăfindu‑
singular plural
  • zugrăfește
  • zugrăfiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zugrăfesc
(să)
  • zugrăfesc
  • zugrăfeam
  • zugrăfii
  • zugrăfisem
a II-a (tu)
  • zugrăfești
(să)
  • zugrăfești
  • zugrăfeai
  • zugrăfiși
  • zugrăfiseși
a III-a (el, ea)
  • zugrăfește
(să)
  • zugrăfească
  • zugrăfea
  • zugrăfi
  • zugrăfise
plural I (noi)
  • zugrăfim
(să)
  • zugrăfim
  • zugrăfeam
  • zugrăfirăm
  • zugrăfiserăm
  • zugrăfisem
a II-a (voi)
  • zugrăfiți
(să)
  • zugrăfiți
  • zugrăfeați
  • zugrăfirăți
  • zugrăfiserăți
  • zugrăfiseți
a III-a (ei, ele)
  • zugrăfesc
(să)
  • zugrăfească
  • zugrăfeau
  • zugrăfi
  • zugrăfiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zugrăvire

  • 1. Acțiunea de a (se) zugrăvi și rezultatul ei; zugrăvit (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pictare zugrăveală zugrăvit (s.n.)
    • 1.1. figurat Înfățișare prin cuvinte.
      exemple
      • [Dostoievski] și-a ales mijloacele de investigare și zugrăvire a eroilor săi. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 488, 3/5.
        surse: DLRLC
      • Să vedem atunci dacă, în zugrăvirea acestui simțimînt, vom găsi caracterele de care am vorbit. GHEREA, ST. CR. III 98.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi zugrăvi
    surse: DEX '98 DEX '09

zugrăvi zugrăfi

  • 1. tranzitiv A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
    exemple
    • reflexiv pasiv Odăile se zugrăviră și se mobilară cu gust. NEGRUZZI, S. I 72.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv rar A reprezenta în imagini cu ajutorul pensulei și al culorilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: picta attach_file 4 exemple
    exemple
    • Din mijlocul curții se-nalță strălucitoare biserica cea mare – zugrăvită pe dinlăuntru de maestrul nostru Grigorescu. VLAHUȚĂ, O. A. II 183.
      surse: DLRLC
    • Ia privește-i cum... se uită țintă în ochii noștri, parc-au de gînd să ne zugrăvească. CREANGĂ, A. 39.
      surse: DLRLC
    • De vreme ce Alecu iubește mult a zugrăvi, de aceia babacă te-aș ruga ca să-i tocmești un dascăl de zugrăvit. KOGĂLNICEANU, S. 86.
      surse: DLRLC
    • figurat Moaie pana în coloarea unor vremi demult trecute, Zugrăvește din nou, iarăși, pînzele posomorîte. EMINESCU, O. I 32.
      surse: DLRLC
    • 2.1. A reprezenta sau a sugera prin desen.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: desena
    • exemple
      • Și c-un ac el zugrăvește cărărușile găsite. EMINESCU, O. IV 114.
        surse: DLRLC
    • 2.3. A scrie (caligrafic).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: scrie attach_file 3 exemple
      exemple
      • A ajuns a cunoaște semnele cu ochii, a le zugrăvi tremurat pe tăbliță. SADOVEANU, M. C. 71.
        surse: DLRLC
      • El știa scrie cît îi trebuia pentru a-și zugrăvi iscălitura cu niște litere ca talpa gîștei. GANE, N. II 4.
        surse: DLRLC
      • Zugrăvea nu știu ce cu plumbul pe hîrtie. ALECSANDRI, T. I 345.
        surse: DLRLC
  • 3. reflexiv tranzitiv figurat A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 5 exemple
    exemple
    • Drept înainte, în zarea plumburie, satul se zugrăvea ca un mușuroi uriaș crescut cu bălării. REBREANU, R. I 70.
      surse: DLRLC
    • Ușa casei se deschise și, pe fundul de lumină slabă a privazului ei, se zugrăvi repede, în linii de umbră, chipul mărunt al unei femei. HOGAȘ, M. N. 77.
      surse: DLRLC
    • Dumbrăvile lor întunecoase de pe maluri se zugrăveau, în fundul rîului, cît părea că din una și aceeași rădăcină un rai se înalță în lumina zorilor, altul s-adîncește în fundul apei. EMINESCU, N. 66.
      surse: DLRLC
    • Vezi departe munții mari Cum își zugrăvesc în soare Piscuri vinete spre cer. TOPÎRCEANU, B. 26.
      surse: DLRLC
    • Luna tremură pe codri, se aprinde, se mărește, Muchi de stîncă, vîrf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește. EMINESCU, O. I 152.
      surse: DLRLC
    • 3.1. reflexiv (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: exprima reda attach_file 3 exemple
      exemple
      • Cu rușinea zugrăvită-n față. CREANGĂ, A. 75.
        surse: DLRLC
      • Mare grijă, mare supărare se zugrăvea pre fețele lor. CONTEMPORANUL, III 773.
        surse: DLRLC
      • Pe față i se zugrăvea o durere adîncă. CONTEMPORANUL, VII 108.
        surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv figurat A înfățișa prin cuvinte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: descrie prezenta reda attach_file 4 exemple
    exemple
    • Cînd Bălcescu zugrăvește un tablou în mișcare... narațiunea se face la imperfect. VIANU, S. 75.
      surse: DLRLC
    • Cunoscători ai țărănimii i-au zugrăvit... situația de-acolo mult mai îngrijorătoare. REBREANU, R. I 261.
      surse: DLRLC
    • În Conu Leonida, Caragiale a zugrăvit o clasă întreagă de oameni. IBRĂILEANU, S. 63.
      surse: DLRLC
    • [Poeziile populare] ne zugrăvesc obiceiurile și ne arată ideile și sentimentele veacului. BĂLCESCU, O. I 60.
      surse: DLRLC
  • 5. intranzitiv A fi zugrav; a practica ocupația de zugrav.
    surse: NODEX

etimologie:

  • zugrav
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX