ZUGRĂVEALĂ, zugrăveli, s. f. 1. Zugrăvire; (concr.) strat de protecție și ornamental aplicat pe zidurile unor elemente de construcție, format de obicei dintr-o soluție apoasă cu pigmenți minerali și cu var. 2. Pictură (mai ales bisericească); p. ext. tablou, desen, gravură. 3. (Rar) Sulimeneală, fard. 4. Fig. (Rar) Descriere, prezentare. – Zugrăvi + suf. -eală.

zugrăveală^[1] sf [At: NECULCE, L. 8 / V: (îvr) ~vală, ju~ / S și: su~ / Pl: ~eli, (înv) ~ele / E: zugrăvi + -eală] 1 (Liv) Reproducere, reprezentare pe pânză, pe hârtie, pe sticlă etc., a imaginilor, a modelelor folosite, cu ajutorul pensulei și al culorilor Si: (rar) pictare, zugrăvire (1), zugrăvit¹ (1). 2 Împodobire cu picturi Si: zugrăvire (2), zugrăvit¹ (2). 3 (Dep) Pictură de proastă calitate Si: zugrăvire (3), zugrăvit¹ (3). 4 (Înv) Vopsea. 5 (Fam; dep) Fard. 6 Pictură sau desen pe pânză, pe carton, pe sticlă etc., înrămată și așezată pe perete într-o încăpere. 7 (Pex) Tablou. 8 (Pex) Gravură (5). 9 (Înv) Pictură (bisericească). 10 (Îvr) Tabel. 11 Operație de finisare cu un strat ornamental și de protecție a suprafeței unui element de construcție Si: zugrăvire (4), zugrăvit¹ (4). 12 (Ccr) Strat de protecție și ornamental aplicat pe zidurile unor elemente de construcție, format, de obicei, dintr-o soluție apoasă de var sau de humă cu pigmenți minerali și cu var Si: zugrăvire (5), zugrăvit¹ (5). 13 (Lit; pan) Descriere sugestivă a fizicului și a caracterului personajelor, a unor scene din viața reală și din natură etc. Si: zugrăvire (6), zugrăvit¹ (6). 14-15 (Îvr; fig) Fățărnicie (1-2). corectat(ă)

zugrăveală s.f. 1 Acțiunea de a (se) zugrăvi și rezultatul ei. 2 (constr.) Strat ornamental și de protecție contra acțiunii agenților exteriori, aplicat pe fețele aparente ale elementelor de construcție și constituit dintr-o dispersie apoasă care conține pigmenți minerali și un liant (de obicei var). ♦ Dispersie apoasă folosită pentru executarea unor astfel de straturi. 3 (a. plast.) Pictură murală (mai ales bisericească). ♦ ext. Tablou, desen, gravură. Zugrăvelile și manuscrisele ar fi fost de mult sfîrîmate și sfîșiate (CĂL.). 4 (fam., deprec.) Sulimeneală, fard. 5 analog. (lit.) Descriere sugestivă (într-o operă beletristică) a fizicului și a caracterului personajelor, a unor scene din viața reală și din natură etc.; prezentare. • pl. -eli. /zugrăvi + -eală.

ZUGRĂVEALĂ, zugrăveli, s. f. 1. Zugrăvire; (concr.) strat de protecție și ornamental aplicat pe zidurile unor elemente de construcție, format de obicei dintr-o soluție apoasă cu pigmenți minerali și cu var. 2. Pictură (mai ales bisericească); p. ext. tablou, desen, gravură. 3. (Rar) Sulimeneală, fard. 4. Fig. (Rar) Descriere, prezentare. – Zugrăvi + suf. -eală.

ZUGRĂVEALĂ, zugrăveli, s. f. 1. Acțiunea de a zugrăvi și rezultatul ei; strat de humă sau de lapte de var (v. spoială) colorat cu diferite substanțe, aplicat pe suprafața unui perete și avînd uneori reliefuri sau desene în mai multe culori care imită tapetul. Se uită lung la pereții mucezi ai beciului, întrebînd: Trebuie să fi fost frumoși cu zugrăveală. Cine le-a șters fața? CAMILAR, N. I 353. Am privit zugrăveala pridvorului. GALACTION, O. I 41. 2. Pictură (mai ales de biserică); p. ext. tablou, gravură, desen. În biserică. m-am uitat la fiecare zugrăveală și m-am minunat. STANCU, D. 32. În odaia cea albă stătea cu zugrăvelile, cu numerele și cu semnele gîndului, adîncindu-le și pătrunzîndu-se de ele. SADOVEANU, D. P. 22. În colțul din dreapta al chiliei, o ladă de Brașov, cu zugrăveli albastre, roșii sau verzi. HOGAȘ, M. N. 138. 3. Vopsea, sulemeneală, fard. Figura nu mi-e tulburată?... – Zău, cuconiță, ai pus atita zugrăveală încît nu se mai cunoaște. NEGRUZZI, S. III 61. 4. Fig. (Rar) Descriere, prezentare. A început să viseze la văile Balcanilor. Constantin i le descrisese după entuziasta zugrăveală a lui Karabașef. GALACTION, O. I 143.

ZUGRĂVEALĂ, zugrăveli, s. f. 1. Zugrăvire. 2. Pictură (mai ales de biserică); p. ext. tablou, desen, gravură. 3. (Ir.) Sulemeneală, fard. 4. Fig. (Rar) Descriere, prezentare. – Din zugrăvi + suf. -eală.

ZUGRĂVEALĂ ~eli f. 1) v. A ZUGRĂVI. 2) Strat de apă de var sau de humă (și coloranți), care se aplică pe pereți în scop decorativ sau protector. 3) Pictură murală în special pe pereții unei biserici. [G.-D. zugrăvelii] /a zugrăvi + suf. ~eală

zugrăveală f. pictură.

zugrăveálă f., pl. elĭ. Pictură ordinară (pe părețĭ, pe firme ș. a.).

jugrăveală sf vz zugrăveală

zugrăvală sf vz zugrăveală

zugrăveală (desp. zu-gră-) s. f., g.-d. art. zugrăvelii; pl. zuvrăveli

zugrăveală (zu-gră-) s. f., g.-d. art. zugrăvelii; pl. zugrăveli

zugrăveală s. f. (sil. -gră-), g.-d. art. zugrăvelii; pl. zugrăveli

ZUGRĂVEALĂ s. v. descriere, expunere, fard, înfățișare, pictură, pânză, prezentare, redare, tablou, zugrăvire.

ZUGRĂVEALĂ s. zugrăvire, zugrăvit. (Au terminat ~ în prima cameră.)

ZUGRĂVEALĂ s. zugrăvire, zugrăvit. (Au terminat ~ în prima cameră.)

zugrăveală s. v. DESCRIERE. EXPUNERE. FARD. ÎNFĂȚIȘARE. PICTURĂ. PÎNZĂ. PREZENTARE. REDARE. TABLOU. ZUGRĂVIRE.