2 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ziori2 v vz zori3

ziori1[1] ssp vz zori1 corectată

  1. În original, incorect accentuat: ziori1 LauraGellner

ZORI1 s. m. pl. 1. Lumină care se arată pe cer înainte de a răsări Soarele; timp al zilei când răsare Soarele; faptul zilei, auroră. ◊ Loc. adv. În zori de zi (sau de ziuă) sau până-n zori, din zori, în zorii zilei, în zorii zorilor, în (sau la) revărsatul zorilor sau o dată cu zorile = dis-de-dimineață. Din zori și până-n seară (sau noapte) = toată ziua. Din zori în zori = ziua și noaptea, tot timpul; totdeauna, mereu. ◊ Expr. A se (re)vărsa sau a (se) crăpa, a se ivi, a se zări, a miji zorile (sau zorii, zori de zi, zori de ziuă) sau a da în fapt (sau a se crăpa, a se anunța) de zori = a apărea zorile, a începe să se facă ziuă, să se lumineze. 2. (Art.) Numele unui dans popular care se joacă la nuntă; melodie după care se execută acest dans; melodie care se cântă miresei la uncrop. [Art.: zorii și (f.) zorile] – Din sl. zorĭ (gen. pl. al lui zorja).

ZORI1 s. m. pl. 1. Lumină care se arată pe cer înainte de a răsări Soarele; timp al zilei când răsare Soarele; faptul zilei, auroră. ◊ Loc. adv. În zori de zi (sau de ziuă) sau până-n zori, din zori, în zorii zilei, în zorii zorilor, în (sau la) revărsatul zorilor sau o dată cu zorile = dis-de-dimineață. Din zori și până-n seară (sau noapte) = toată ziua. Din zori în zori = ziua și noaptea, tot timpul; totdeauna, mereu. ◊ Expr. A se (re)vărsa sau a (se) crăpa, a se ivi, a se zări, a miji zorile (sau zorii, zori de zi, zori de ziuă) sau a da în fapt (sau a se crăpa, a se anunța) de zori = a apărea zorile, a începe să se facă ziuă, să se lumineze. 2. (Art.) Numele unui dans popular care se joacă la nuntă; melodie după care se execută acest dans; melodie care se cântă miresei la uncrop. [Art.: zorii și (f.) zorile] – Din sl. zorĭ (gen. pl. al lui zorja).

zori1 smp [At: PSALT. HUR. 64v/12 / V: (înv) ziori, (reg) zurori sfp (îvr) zoare, zoari[1], zuori ssp / E: slv зорꙗ] 1 Lumină care se arată pe cer înainte de a răsări soarele Si: auroră (1). 2 (Pex) Parte a zilei când începe să se lumineze Si: auroră (2), crepuscul (6), (reg) zorilă (1). 3 (Îlav) În ~ de zi (sau de ziuă), sau până în ~ (sau în ~i zilei, în ~i zorilor), sau în (sau la) revărsatul ~lor, sau o dată cu ~le Dis-de-dimineață. 4 (Pex) Rază. 5 (Pfm; îlav) Din ~ în ~, sau din ~ (și până) în seară (ori noapte), sau din seară până-n ~ (Aproape) continuu Si: mereu, totdeauna. 6 (Îe) A se (re)vărsa (sau a se crăpa, a se ivi, a se zări, a miji) ~le (sau ~i, ~ de zi, ~ de ziuă), sau a da în fapt (sau a se crăpa, a se anunța) de ~ A începe să se lumineze. 7 (Iuz; îe) A suna (sau a bate) ~le A da semnalul de deșteptare dimineața, în cazărmi. 8 (Îvr) A cânta de ~ A face o serenadă tinerilor căsătoriți. 9 (Îvr) A cânta ca de ~ A cânta plăcut, agrabil. 10 (Îrg; îs) ~ de seară Amurg. 11 (art; pop) Dans popular care se joacă la nuntă. 12 (art; pop) Melodie după care se execută zorile (9). 13 (Pex) Melodie care se cântă miresei la uncrop. 14 (Reg; art; șîs cântecul ~lor, strigătul sau strigarea ~lor, ~le mortului, ~le de groapă) Bocet care se cânta mai ales la moartea unei persoane tinere. 15 (Olt) Colinde care se cântă în zori (2). 16 (Bot; reg) Zorea (1) (Ipomaea purpurea). corectată

  1. În original, variantele zoare și zoari, fără accent — LauraGellner

zori1 s.m.pl. (de obicei art.) 1 (adesea determ.prin „de zi”, „de ziuă”, „zilei”) Lumină care apare pe cer înainte de răsăritul soarelui; timp al zilei la răsăritul soarelui; faptul zilei; auroră. Bună dimineața, proaspeți zori de zi (LAB.). ◊ Revărsatul zorilor sau revărsat de zori v. revărsat. Steaua zorilor v. stea. ◊ Loc.adv. În zori sau în zori de zi (ori de ziuă) sau pînă-n zori, din zori, în zorii zilei, în zorii zorilor, în (ori la) revărsatul zorilor sau (odată) cu zorile = dis-de-dimineață. Din zori și pînă-n seară (ori noapte) = toată ziua; fără încetare, neîntrerupt, continuu. Din zori în zori = ziua și noaptea, tot timpul; totdeauna, mereu. ◊ Expr. A se (re)vărsa (sau a se crăpa, a se ivi, a se zări, a miji) zorile (ori zorii, zori de zi, zori de ziuă) sau a da în fapt (ori a se crăpa, a se revărsa, a se anunța) de zori = a apărea zorile, a începe să se facă ziuă, să se lumineze. Pînă s-au revărsat zorile, m-am frămîntat cu gîndul fel și chip (CR.). A se îngîna zorile (sau zorii) v. îngîna. ◊ Fig. (sugerează de obicei ideea de început promițător al unui proces, al unui fenomen, de perspectivă favorabilă imediată pentru ceva etc.) Înnegrit-am multe pagini: Ș-ale cărții, ș-ale vieții, Chiar din zorii tinereții (EMIN.). 2 (art.) Numele unui dans popular care se joacă la nuntă. ♦ Melodie după care se execută acest dans. ♦ Ext. Melodie care se cîntă miresei la uncrop. 3 (reg.; art.; și cîntecul zorilor, strigătul sau strigarea zorilor, zorile mortului, zorile de groapă) Numele unui bocet care se cîntă mai ales la moartea unei persoane tinere. • /<sl. veche зорꙗ,, gen. pl. al lui зорн.

ZORI1 s. m. pl. (Articulat și în forma zorile) 1. Lumina care se arată pe cer înainte de a răsări soarele; faptul zilei, auroră. Își leapădă cerul cernitele straie, fereștile larg se deschid Și zorii tomnateci pătrund în odaie. DEȘLIU, M. 69. Prin dumbrăvi, pe ogoare și prin văi, trecea vîntișorul lin dinaintea zorilor. SADOVEANU, O. VI 335. Dragi-mi erau... mîndrele dealuri, de după cari-mi zîmbeau zorile, în zburdalnica vîrstă a tinereții. CREANGĂ, A. 117. ◊ (Cu verbe ca «a se revărsa», «a se zări», «a se ivi» etc. formează expresii însemnînd «a se lumina de ziuă») Afară, întunericul se subțiase, fereastra se făcuse albăstruie-deschisă; crăpau zorile. V. ROM. mai 1953, 120. Hai noroc, Castane frate... că se zăresc zorile, CAMILAR, N. I 230. Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură. ALECSANDRI, P. A. 120. Foaie verde ș-o lalea Zori de zi cînd se crăpa. TEODORESCU, R. P. 310. El mi se scula, Zori cînd se iveau. id. ib. 462. ◊ (Construit cu diferite prepoziții sau în corelații cu zi, ziuă, revărsat etc. formează locuțiuni însemnînd «dis-de-dimineață», «în faptul zilei») Către zărirea zorilor veni la companie. CAMILAR, N. I 196. În zori, m-am apropiat de fereastra în care bătea, cu mii de degete subțiri, ploaia. STANCU, U.R.S.S. 48. O dată cu zorile, glasul cocorilor a evitat vestitor, pătrunzînd strident prin pereții de scînduri ai barăcii. SAHIA, N. 83. Ziua următoare, în zorii zorilor, primarul Ion Pravilă se afla pe moșia arendașului. REBREANU, R. I 108. În zorii zilei se sculă și porni la tîrg. DUNĂREANU, CH. 72. Uite cum se șterg, pălite, de pe boltă, mii de stele, Cînd de zori s-anunță firii soarele biruitor. DAVILA, V. V. 184. La izvor vezi pe Rodica Pînă-n zori, cînd pe sub streșini încă doarme rîndunica. COȘBUC, P. I 95. Din zori, de cum s-aprind, Tot cîntă rîndunica Sub streșini ciripind. id. ib. 277. Cînd se trezește Ipate în zori de ziuă, se sparie ce vede! CREANGĂ, P. 158. De e curcă ce se-ncurcă, La revărsatul zorilor. în calea vînătorilor. ODOBESCU, S. III 9. De cu zorile, atunci cînd roua stă încă aninată de firele de iarbă. id. ib. 16. Mă duc, mîndro, și te las; La zoritul zorilor. HODOȘ, P. P. 219. ◊ Fig. Cu gîndiri și cu imagini înnegrit-am multe pagini Ș-ale cărții, ș-ale vieții, Chiar din zorii tinereții. EMINESCU, O. IV 292. ◊ Expr. Din zori și pînă-n seară (sau pînă-n noapte) = de cînd se face ziuă pînă noaptea tîrziu; toată ziua. În sufletul vostru a pătruns Vara cu muncă din zori pînă-n noapte. BENIUC, V. 24. Torcea, torcea fus după fus, Din zori și pînă-n seară; Cu furca-n brîu, cu gîndul dus. Era frumoasă de nespus în portu-i de la țară. IOSIF, V. 41. A da în fapt de zori = a se face ziuă, a se lumina de zi. De cum a dat în fapt de zori, Veneau, cu fete și feciori, Trăsnind rădvanele de crai Pe netede poteci de plai. COȘBUC, P. I 55. ♦ Luceafăr de zori = numele popular al stelei Sirius; zorilă. 2. (Regional, în forma zorile) Dans popular care se joacă după nuntă, cînd oaspeții sînt conduși acasă cu lăutari; melodia după care se dansează; melodie care se cîntă miresei la uncrop. 3. (Uneori în expr. zorile mortului) Bocete care se rostesc dis-de-dimineață, a doua zi după înmormîntare. «Zorile mortului» se strigă (cîntă) nu numai după repauzarea omului, ci mai vîrtos după înmormîntarea lui. MARIAN, Î. 230.- Formă gramaticală: pl. (f. art.) zorile.

ZORI1 s. m. pl. 1. Lumină care se arată pe cer înainte de a răsări soarele; faptul zilei, auroră. ◊ Loc. adv. În zori sau în zori de zi (sau de ziuă), ori până-n zori, din zori, în zorii zilei, în zorii zorilor, sau de (o dată) cu zorile sau către zorirea zorilor = dis-de-dimineață. ◊ Expr. Din zori și până-n seară (sau noapte) = toată ziua. Din zori în zori = ziua și noaptea, tot timpul; totdeauna, mereu. A se (re)vărsa (sau a (se) crăpa, a se ivi, a se zări, a miji) zorile (sau zorii, zori de zi, zori de ziuă) sau a da în fapt (sau a se anunța) de zori = a apărea zorile, a începe să se facă ziuă. ◊ Luceafăr-de-zori = numele popular al stelei Sirius. 2. (Art.) Numele unui dans popular care se joacă la nuntă și melodia după care se execută; melodie care se cântă miresei la uncrop. [Art.: zorii și zorile[1]] – Slav (v. sl. zorja).[1]

  1. [1]Deși nu se menționează, forma aceasta de pl. art. nu aparține unui s. m., ci (cel mai probabil) unui s. f. gall

ZORI m. pl. 1) Lumină care apare la orizont înainte de răsăritul soarelui. ◊ În ~ de zi, la revărsatul ~lor dis-de-dimineață. Din ~ și până-n noapte ziua întreagă. 2) Timpul când apare această lumină. 3) fig. Începutul a ceva mult așteptat. ~i libertății. /<sl. zorija

zori f. pl. răvărsatul luminei, faptul zilei: zorile cu apusul nu pot avea întâlnire BOL. [Slav. ZORIA, licărire (bulg. ZORĂ, zori)].

zorĭ f. pl. (bg. vŭ zorĭ, în zorĭ, zorá, auroră, d. vsl. zorĭa, zarĭa, strălucire, zare. V. zare și prozorlivie). Auroră, timpu cînd se luminează de ziŭă: se revarsă zorile, la revărsatu zorilor. În zorĭ, la revărsatu zorilor. – Și m. pl. În zoriĭ zileĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zori1 s. m. pl. / s. f. pl., art. zórii / zórile

zori s. m. pl./s. f. pl., art. zórii/zórile

zori s. m. pl. / s. f. pl., art. zórii / zórile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZORI s. pl. 1. (ASTRON.) auroră, crepuscul, (pop.) faptul zilei. (~ii se arată.) 2. revărsat, (reg.) revărs. (~ de zi.) 3. (reg.) sinec, (Olt.) sâmcelat, sâmcele (pl.). (A pornit în ~.)

ZORI s. pl. 1. (ASTRON.) auroră, crepuscul, (pop.) faptul zilei. (~ii se arată.) 2. revărsat, (reg.) revărs. (~ de zi.) 3. (reg.) sinec, (Olt.) sîmcelat, sîmcele (pl.). (A pornit în ~.)

arată toate definițiile

Intrare: ziori
substantiv masculin (M97)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • ziori
  • ziorii
genitiv-dativ singular
plural
  • ziori
  • ziorilor
vocativ singular
plural
Intrare: zori (s.m.f.)
substantiv masculin (M97)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • zori
  • zorii
genitiv-dativ singular
plural
  • zori
  • zorilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F169)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • zori
  • zorile
genitiv-dativ singular
plural
  • zori
  • zorilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F169)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • ziori
  • ziorile
genitiv-dativ singular
plural
  • ziori
  • ziorilor
vocativ singular
plural

zori (s.m.f.) ziori

  • 1. Lumină care se arată pe cer înainte de a răsări Soarele; timp al zilei când răsare Soarele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: auroră faptul zilei antonime: amurg apus (s.n.) seară attach_file 3 exemple
    exemple
    • Își leapădă cerul cernitele straie, fereștile larg se deschid Și zorii tomnateci pătrund în odaie. DEȘLIU, M. 69.
      surse: DLRLC
    • Prin dumbrăvi, pe ogoare și prin văi, trecea vîntișorul lin dinaintea zorilor. SADOVEANU, O. VI 335.
      surse: DLRLC
    • Dragi-mi erau... mîndrele dealuri, de după cari-mi zîmbeau zorile, în zburdalnica vîrstă a tinereții. CREANGĂ, A. 117.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială În zori de zi (sau de ziuă) sau până-n zori, din zori, în zorii zilei, în zorii zorilor, în (sau la) revărsatul zorilor sau o dată cu zorile = dis-de-dimineață
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 12 exemple
      exemple
      • Către zărirea zorilor veni la companie. CAMILAR, N. I 196.
        surse: DLRLC
      • În zori, m-am apropiat de fereastra în care bătea, cu mii de degete subțiri, ploaia. STANCU, U.R.S.S. 48.
        surse: DLRLC
      • O dată cu zorile, glasul cocorilor a cîntat vestitor, pătrunzînd strident prin pereții de scînduri ai barăcii. SAHIA, N. 83.
        surse: DLRLC
      • Ziua următoare, în zorii zorilor, primarul Ion Pravilă se afla pe moșia arendașului. REBREANU, R. I 108.
        surse: DLRLC
      • În zorii zilei se sculă și porni la tîrg. DUNĂREANU, CH. 72.
        surse: DLRLC
      • Uite cum se șterg, pălite, de pe boltă, mii de stele, Cînd de zori s-anunță firii soarele biruitor. DAVILA, V. V. 184.
        surse: DLRLC
      • La izvor vezi pe Rodica Pînă-n zori, cînd pe sub streșini încă doarme rîndunica. COȘBUC, P. I 95.
        surse: DLRLC
      • Din zori, de cum s-aprind, Tot cîntă rîndunica Sub streșini ciripind. COȘBUC, P. I. 277.
        surse: DLRLC
      • Cînd se trezește Ipate în zori de ziuă, se sparie ce vede! CREANGĂ, P. 158.
        surse: DLRLC
      • De e curcă ce se-ncurcă, La revărsatul zorilor. în calea vînătorilor. ODOBESCU, S. III 9.
        surse: DLRLC
      • De cu zorile, atunci cînd roua stă încă aninată de firele de iarbă. ODOBESCU, S. III 16.
        surse: DLRLC
      • Mă duc, mîndro, și te las; La zoritul zorilor. HODOȘ, P. P. 219.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială Din zori și până-n seară (sau noapte) = toată ziua.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • În sufletul vostru a pătruns Vara cu muncă din zori pînă-n noapte. BENIUC, V. 24.
        surse: DLRLC
      • Torcea, torcea fus după fus, Din zori și pînă-n seară; Cu furca-n brîu, cu gîndul dus. Era frumoasă de nespus în portu-i de la țară. IOSIF, V. 41.
        surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune adverbială Din zori în zori = ziua și noaptea, tot timpul.
      surse: DEX '09 sinonime: mereu (adv.) totdeauna
    • 1.4. expresie A se (re)vărsa sau a (se) crăpa, a se ivi, a se zări, a miji zorile (sau zorii, zori de zi, zori de ziuă) sau a da în fapt (sau a se crăpa, a se anunța) de zori = a apărea zorile, a începe să se facă ziuă, să se lumineze.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • Afară, întunericul se subțiase, fereastra se făcuse albăstruie-deschisă; crăpau zorile. V. ROM. mai 1953, 120.
        surse: DLRLC
      • Hai noroc, Castane frate... că se zăresc zorile, CAMILAR, N. I 230.
        surse: DLRLC
      • Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură. ALECSANDRI, P. A. 120.
        surse: DLRLC
      • Foaie verde ș-o lalea Zori de zi cînd se crăpa. TEODORESCU, R. P. 310.
        surse: DLRLC
      • El mi se scula, Zori cînd se iveau. TEODORESCU, R. P. 462.
        surse: DLRLC
      • De cum a dat în fapt de zori, Veneau, cu fete și feciori, Trăsnind rădvanele de crai Pe netede poteci de plai. COȘBUC, P. I 55.
        surse: DLRLC
    • 1.5. figurat Începutul a ceva mult așteptat.
      exemple
      • Cu gîndiri și cu imagini înnegrit-am multe pagini Ș-ale cărții, ș-ale vieții, Chiar din zorii tinereții. EMINESCU, O. IV 292.
        surse: DLRLC
      • Zorii libertății.
        surse: NODEX
    • 1.6. Luceafăr de zori = numele popular al stelei Sirius.
      surse: DLRLC sinonime: Zorilă
  • 2. articulat Numele unui dans popular care se joacă la nuntă; melodie după care se execută acest dans; melodie care se cântă miresei la uncrop.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. expresie Zorile mortului = bocete care se rostesc dis-de-dimineață, a doua zi după înmormîntare.
    exemple
    • «Zorile mortului» se strigă (cîntă) nu numai după repauzarea omului, ci mai vîrtos după înmormîntarea lui. MARIAN, Î. 230.
      surse: DLRLC

etimologie: