4 intrări

65 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZGÂRIÁT, -Ă, zgâriați, -te, adj. Cu zgârieturi. [Pr.: -ri-at] – V. zgâria.

ZGÂRIÁT, -Ă, zgâriați, -te, adj. Cu zgârieturi. [Pr.: -ri-at] – V. zgâria.

zgâriat, ~ă a [At: BUDAI-DELEANU, T. V. 147 / P: ~ri-at / V: (înv) zgăr~, zgărăi~ / Pl: ~ați, ~e / E: zgâria] 1 (D. ființe) Care are zgârieturi (1) pe piele. 2 (D. ochi) Cu vinișoare de sânge Si: iritat. 3 (D. sunete, voce) Care produce o impresie auditivă neplăcută. 4 (D. obiecte) Cu zgârieturi (2) Si: scrilejit. 5 (Reg) Zgârcit (5).

ZGÂRIÁT, -Ă, zgâriați, -te, adj. Cu zgârieturi. – V. zgâria.

ZGÂRIÁ, zgấrii, vb. I. 1. Tranz, și refl. A(-și) face o rană ușoară pe piele cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascuțit. ♦ Tranz. A face pe un obiect o urmă superficială cu ajutorul unui corp ascuțit și dur; a râcâi. Expr. A zgâria pământul = a ara superficial. A zgâria hârtia = a scrie literatură proastă. 2. Tranz. Fig. A produce o senzație auditivă neplăcută. ♦ A impresiona în mod neplăcut gustul, mirosul; a ustura. 3. Compuse: zgârie-brânză s. m. și f. = epitet dat unui om zgârcit, avar, cărpănos; zgârie-nori s. m. = clădire foarte înaltă, cu un număr mare de etaje. [Pr.: ri-a] – Lat. *scaberare (< scaber).

zdârâia[1] v vz zgâria

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: zgâriat
zgâriat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgâriat
  • zgâriatul
  • zgâriatu‑
  • zgâria
  • zgâriata
plural
  • zgâriați
  • zgâriații
  • zgâriate
  • zgâriatele
genitiv-dativ singular
  • zgâriat
  • zgâriatului
  • zgâriate
  • zgâriatei
plural
  • zgâriați
  • zgâriaților
  • zgâriate
  • zgâriatelor
vocativ singular
plural
Intrare: zgâria
  • silabație: zgâ-ri-a info
verb (VT103)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgâria
  • zgâriere
  • zgâriat
  • zgâriatu‑
  • zgâriind
  • zgâriindu‑
singular plural
  • zgârie
  • zgâriați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgârii
(să)
  • zgârii
  • zgâriam
  • zgâriai
  • zgâriasem
a II-a (tu)
  • zgârii
(să)
  • zgârii
  • zgâriai
  • zgâriași
  • zgâriaseși
a III-a (el, ea)
  • zgârie
(să)
  • zgârie
  • zgâria
  • zgârie
  • zgâriase
plural I (noi)
  • zgâriem
(să)
  • zgâriem
  • zgâriam
  • zgâriarăm
  • zgâriaserăm
  • zgâriasem
a II-a (voi)
  • zgâriați
(să)
  • zgâriați
  • zgâriați
  • zgâriarăți
  • zgâriaserăți
  • zgâriaseți
a III-a (ei, ele)
  • zgârie
(să)
  • zgârie
  • zgâriau
  • zgâria
  • zgâriaseră
verb (VT103)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgăria
  • zgăriere
  • zgăriat
  • zgăriatu‑
  • zgăriind
  • zgăriindu‑
singular plural
  • zgărie
  • zgăriați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgării
(să)
  • zgării
  • zgăriam
  • zgăriai
  • zgăriasem
a II-a (tu)
  • zgării
(să)
  • zgării
  • zgăriai
  • zgăriași
  • zgăriaseși
a III-a (el, ea)
  • zgărie
(să)
  • zgărie
  • zgăria
  • zgărie
  • zgăriase
plural I (noi)
  • zgăriem
(să)
  • zgăriem
  • zgăriam
  • zgăriarăm
  • zgăriaserăm
  • zgăriasem
a II-a (voi)
  • zgăriați
(să)
  • zgăriați
  • zgăriați
  • zgăriarăți
  • zgăriaserăți
  • zgăriaseți
a III-a (ei, ele)
  • zgărie
(să)
  • zgărie
  • zgăriau
  • zgăria
  • zgăriaseră
verb (VT103)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgârâia
  • zgârâiere
  • zgârâiat
  • zgârâiatu‑
  • zgârâiind
  • zgârâiindu‑
singular plural
  • zgârâie
  • zgârâiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgârâii
(să)
  • zgârâii
  • zgârâiam
  • zgârâiai
  • zgârâiasem
a II-a (tu)
  • zgârâii
(să)
  • zgârâii
  • zgârâiai
  • zgârâiași
  • zgârâiaseși
a III-a (el, ea)
  • zgârâie
(să)
  • zgârâie
  • zgârâia
  • zgârâie
  • zgârâiase
plural I (noi)
  • zgârâiem
(să)
  • zgârâiem
  • zgârâiam
  • zgârâiarăm
  • zgârâiaserăm
  • zgârâiasem
a II-a (voi)
  • zgârâiați
(să)
  • zgârâiați
  • zgârâiați
  • zgârâiarăți
  • zgârâiaserăți
  • zgârâiaseți
a III-a (ei, ele)
  • zgârâie
(să)
  • zgârâie
  • zgârâiau
  • zgârâia
  • zgârâiaseră
verb (VT103)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zderia
  • zderiere
  • zderiat
  • zderiatu‑
  • zderiind
  • zderiindu‑
singular plural
  • zderie
  • zderiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zderii
(să)
  • zderii
  • zderiam
  • zderiai
  • zderiasem
a II-a (tu)
  • zderii
(să)
  • zderii
  • zderiai
  • zderiași
  • zderiaseși
a III-a (el, ea)
  • zderie
(să)
  • zderie
  • zderia
  • zderie
  • zderiase
plural I (noi)
  • zderiem
(să)
  • zderiem
  • zderiam
  • zderiarăm
  • zderiaserăm
  • zderiasem
a II-a (voi)
  • zderiați
(să)
  • zderiați
  • zderiați
  • zderiarăți
  • zderiaserăți
  • zderiaseți
a III-a (ei, ele)
  • zderie
(să)
  • zderie
  • zderiau
  • zderia
  • zderiaseră
Intrare: zgârie-brânză
zgârie-brânză1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
  • silabație: zgâ-ri-e- info
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgârie-brânză
  • zgârie-brânză
plural
  • zgârie-brânză
  • zgârie-brânză
genitiv-dativ singular
  • zgârie-brânză
  • zgârie-brânză
plural
  • zgârie-brânză
  • zgârie-brânză
vocativ singular
plural
zgârie-brânză2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
  • silabație: zgâ-ri-e- info
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgârie-brânză
  • zgârie-brânză
plural
  • zgârie-brânză
  • zgârie-brânză
genitiv-dativ singular
  • zgârie-brânză
  • zgârie-brânză
plural
  • zgârie-brânză
  • zgârie-brânză
vocativ singular
plural
Intrare: zgârie-nori
  • silabație: zgâ-ri-e-nori info
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgârie-nori
  • zgârie-nori
plural
  • zgârie-nori
  • zgârie-nori
genitiv-dativ singular
  • zgârie-nori
  • zgârie-nori
plural
  • zgârie-nori
  • zgârie-nori
vocativ singular
plural
sgârie-nori substantiv masculin
  • silabație: sgâ-ri-e-nori info
substantiv masculin compus
Surse flexiune: IVO-III
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sgârie-nori
  • sgârie-nori
plural
  • sgârie-nori
  • sgârie-nori
genitiv-dativ singular
  • sgârie-nori
  • sgârie-nori
plural
  • sgârie-nori
  • sgârie-nori
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zgâriat

etimologie:

  • vezi zgâria
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM

zgâria zgăria zgârâia zderia

  • 1. tranzitiv reflexiv A(-și) face o rană ușoară pe piele cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascuțit.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ramurile copacilor o izbeau peste față, crîngurile îi zgîriase mîinele, și ea tot înainte mergea. ISPIRESCU, L. 55.
      surse: DLRLC
    • Și nu puteau scăpa bietele mîțe din mînile noastre, pînă ce nu ne zgîriau și ne stupeau. CREANGĂ, A. 37.
      surse: DLRLC
    • absolut Era bărbierit de curînd, cu un brici care zgîriase: dintr-o crestătură, în bărbia lată, cursese sîngele și peste rană lipise o foiță de țigară. C. PETRESCU, Î. II 171.
      surse: DLRLC
    • 1.1. intranzitiv Mâța blândă zgârie rău, se spune despre oamenii care, sub o aparență blândă, ascund multă răutate.
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.2. tranzitiv A face pe un obiect o urmă superficială cu ajutorul unui corp ascuțit și dur.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cresta râcâi scrijeli attach_file 2 exemple
      exemple
      • Diamantul zgârie sticla.
        surse: DLRLC
      • Mama... vă sfătuia cu emoție să nu umblați la mașină și să n-o zgîriați. PAS, Z. I 242.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. expresie A zgâria pământul = a ara superficial.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
        exemple
        • Zgîrii pămîntul și grîul îți dă la bob treizeci de boabe. DELAVRANCEA, O. II 115.
          surse: DLRLC
      • 1.2.2. expresie A zgâria hârtia = a scrie literatură proastă.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
        exemple
        • Am rămas fără ochi de cînd zgîrîi hîrtia. STANCU, D. 464.
          surse: DLRLC
      • 1.2.3. expresie A zgâria hârtia = a scrie neciteț și necaligrafic.
        surse: NODEX
      • 1.2.4. figurat A atinge coardele unui instrument muzical pentru a scoate tonuri.
        surse: DLRLC sinonime: cânta attach_file un exemplu
        exemple
        • O armonică își amestecă notele răgușite cu cele ascuțite ale unei mandoline, pe care o zgîrie cu foc un italian sentimental. BART, S. M. 34.
          surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A produce o senzație auditivă neplăcută.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cum îl cheamă pe viitorul tău cumnat? – Georges... – Destul, că mă zgîrii în ureche. HOGAȘ, M. N. 29.
      surse: DLRLC
    • Scotea... niște țiuituri din naiul lui, de zgîria și sfredelea auzul. ISPIRESCU, U. 110.
      surse: DLRLC
    • 2.1. A impresiona în mod neplăcut gustul, mirosul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ustura attach_file un exemplu
      exemple
      • Buruienile uscate (din spițerie)... răspîndind niște mirodenii doftoricești ce zgîriau pe gît. DEMETRESCU, la TDRG.
        surse: DLRLC
  • 3. Compuse:
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • limba latină *scaberare (din scaber)
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

zgârie-brânză

etimologie:

  • zgârie + brânză.
    surse: DLRM

zgârie-nori sgârie-nori

  • 1. Clădire înaltă, cu foarte multe etaje.
    surse: DLRLC sinonime: building attach_file 2 exemple
    exemple
    • [În S.U.A.] milioane de șomeri bătătoresc drumurile în căutarea lucrului, milioane de americani trăiesc nu în zgîrie-nori, ci în bordeie. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 1/1.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Acolo au năvălit din plin blocurile zgîrie-nori. RALEA, O. 134.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • zgârie + nor (după limba italiană gratta-nuvole, limba engleză sky-scraper).
    surse: DLRM