2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZER, zeruri, s. n. Lichid galben-verzui care se separă din lapte, după coagulare, la prepararea brânzeturilor și care este folosit pentru fabricarea lactozei, urdei etc. ◊ Expr. A se alege brânza (sau urda) din zer = a se alege binele de rău. A scoate zer din piatră = a face ceva de necrezut. ♦ Lichid verzui care se scurge din iaurt sau din laptele de vacă prins. ♦ Lichid alb și gras care rămâne după prepararea untului; zară. – Et. nec.

ZER, zeruri, s. n. Lichid galben-verzui care se separă din lapte, după coagulare, la prepararea brânzeturilor și care este folosit pentru fabricarea lactozei, urdei etc. ◊ Expr. A se alege brânza (sau urda) din zer = a se alege binele de rău. A scoate zer din piatră = a face ceva de necrezut. ♦ Lichid verzui care se scurge din iaurt sau din laptele de vacă prins2 (3). ♦ Lichid alb și gras care rămâne după prepararea untului; zară. – Et. nec.

ZER, zeruri, s. n. Lichid galben-verzui care se separă din lapte la prepararea brânzeturilor. ◊ Expr. A se alege brânza (sau urda) din zer = a se alege binele de rău. A scoate zer din piatră = a face ceva de necrezut. ♦ Lichid verzui care se scurge din iaurt sau din laptele de vacă prins. ♦ Lichid alb și gras care rămâne după prepararea untului; zară.

ZER n. Lichid care se separă din lapte după coagulare, la prepararea brânzei; janț. ◊ A se alege brânza de ~ a se alege binele de rău. /Orig. nec.

zer n. lichidul rămas din lapte după ce se strânge cașul. [Lat. SERUM].

zer n., pl. urĭ (lat. sĕrum, ser, ca zeche din sétula; mrom. dzăr. D. rom vine rut. dzer. V. ser 1 și zară). Lichidu apos gălbuĭ verzuĭ care rămîne după ce se brînzește laptele saŭ care se scurge din brînza pusă în zăgîrnă saŭ din ĭaurt. – În Olt. și Mold. zăr.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZER s. (pop.) zară, (reg.) străgheață. (~ rămas de la prepararea untului.)

ZER s. (pop.) zară, (reg.) străgheață. (~ rămas de la prepararea untului.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zer (zeruri), s. n. – Lichid care se separă din laptele după coagulare. – Var. zăr, Mold., Banat dzăr. Mr. dzăr. Origine necunoscută. S-a crezut într-un lat. sĕrum, identic semantic și fonetic asemănător (Diez, Gramm., I, 221); dar rezultatul din rom. nu ar fi posibil, pornind de la acest etimon (Densusianu, Rom., XXIII, 84; Tiktin). Celelalte soluții sînt simple tatonări în jurul cuvîntului lat., pentru a face posibil rezultatul în rom.: de la sĕrum contaminat cu gr. ζέμα (Giuglea, Dacor., III, 578); de la un trac. *zerum (Pascu, I, 190); autohton (Pușcariu, Lr., 176). Cel mai bine ar fi să admitem că etimonul lat. este seducător și destul de probabil, dar că ignorăm mecanismul lui de transmitere. Ni se pare greu de crezut că zară, s. f. (zer, lapte smîntînit) este cuvînt diferit, deși dicționarele și studiile speciale dau a înțelege aceasta. Formal alternanța m., f. este normală cf. țep-țeapă, cioc-cioacă; și semantic există aproape identitate între cele două cuvinte; zer este lichidul care rezultă la facerea brînzei, iar zară cel care rămîne după extragerea untului. Zară este explicat prin alb. dhaljë „acru” (Densusianu, Rom., XXXIII, 84; Weigand, Jb., XVI, 230; cf. Rosetti, II, 24), dar această der. este extrem de dubioasă (Philippide, II, 742). Din rom. provin mag. zara (Edelspacher 24), săs. zer, rut. dzer (Miklosich, Wander., 10; Candrea, Elemente, 10), săs. zâre, și probabil ngr. τσίρρος.

DZĂR, dzắruri, s. n. (Mold., Banat; Var.) Zer.

ZĂR, zắruri, s. n. (Var.) Zer.

arată toate definițiile

Intrare: Zer
nume propriu (I3)
  • Zer
Intrare: zer
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zer
  • zerul
  • zeru‑
plural
  • zeruri
  • zerurile
genitiv-dativ singular
  • zer
  • zerului
plural
  • zeruri
  • zerurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dzăr
  • dzărul
  • dzăru‑
plural
  • dzăruri
  • dzărurile
genitiv-dativ singular
  • dzăr
  • dzărului
plural
  • dzăruri
  • dzărurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăr
  • zărul
  • zăru‑
plural
  • zăruri
  • zărurile
genitiv-dativ singular
  • zăr
  • zărului
plural
  • zăruri
  • zărurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zer dzăr zăr

  • 1. Lichid galben-verzui care se separă din lapte, după coagulare, la prepararea brânzeturilor și care este folosit pentru fabricarea lactozei, urdei etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX sinonime: janț (zer) ser
    • 1.1. expresie A se alege brânza (sau urda) din zer = a se alege binele de rău.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX
    • 1.2. expresie A scoate zer din piatră = a face ceva de necrezut.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRM
    • 1.3. Lichid verzui care se scurge din iaurt sau din laptele de vacă prins.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRM
    • 1.4. Lichid alb și gras care rămâne după prepararea untului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRM sinonime: străgheață zară

etimologie: