opțiuni
  • info

2 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZECIUIRE, zeciuiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a zeciui și rezultatul ei; zeciuit1; dijmuire. – V. zeciui.

ZECIUIRE, zeciuiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a zeciui și rezultatul ei; zeciuit1; dijmuire. – V. zeciui.

zeciuire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: zeciui] 1 Luare de zeciuială (1) Si: dijmuială, dijmuire (1), dijmuit1 (1), (rar) zeciuit1 (1). 2 (Rar; pex) Furt1 (1). 3 (Înv) Împărțire din zeciuiala (1) primită. 4 (Îvr) Decimare (2).

zeciuire s.f. (înv.) Acțiunea de a zeciui și rezultatul ei; (înv.) zeciuit. • pl. -i. /v. zeciui.

ZECIUIRE, zeciuiri, s. f. Acțiunea de a zeciui; dijmuire.

ZECIUIRE, zeciuiri, s. f. Acțiunea de a zeciui și rezultatul ei; dijmuire.

ZECIUI, zeciuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) 1. A lua a zecea parte din produsele cuiva; a dijmui. ♦ (Fam.) A-și însuși o parte din bunurile cuiva; a fura. 2. (Despre boli, calamități naturale etc.) A face multe victime; a decima. – Zece + suf. -ui.

ZECIUI, zeciuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) 1. A lua a zecea parte din produsele cuiva; a dijmui. ♦ (Fam.) A-și însuși o parte din bunurile cuiva; a fura. 2. (Despre boli, calamități naturale etc.) A face multe victime; a decima. – Zece + suf. -ui.

zeciui vt [At: CORESI, TETR. 53 / Pzi: ~iesc / E: zece + -ui] 1 A lua a zecea parte din produsele cuiva Si: a dijmui (1). 2 (Rar; pex) A fura (1). 3 (Înv) A împărți din zeciuiala (1) primită. 4 (Înv; d. boli, calamități naturale etc.) A decima făcând multe victime.

zeciui vb. IV. tr. (înv.) 1 A lua a zecea parte din produsele cuiva; a dijmui. ♦ (fam.) A-și însuși (cu forța) o parte din lucrurile cuiva; a fura. Mișelul ăsta ne zeciuia și nefura (LĂNCR.). 2 (despre boli, calamități naturale etc.; compl. indică oameni, grupuri de oameni etc.) A face multe victime; a decima. Un regiment a fost zeciuit (PER.). • prez.ind. -iesc. /zece + -ui.

ZECIUI, zeciuiesc, vb. IV. (Învechit) 1. Tranz. A lua zeciuială; p. ext. A-și însuși prin furt sau prin abuz o parte din bunurile cuiva; a fura. Vătaful de curte al urmașului... începuse de mult timp a zeciui averile stăpînului său. FILIMON, C. 84. 2. Intranz. (Rar) A face multe victime; a decima. O teribilă ciumă zeciuia prin sate și prin orașe. HASDEU, la TDRG.

ZECIUI, zeciuiesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A lua a zecea parte din produsele cuiva; a dijmui. ♦ (Fam.) A-și însuși o parte din bunurile cuiva; a fura. 2. Intranz. (Despre boli etc.) A face multe victime; a decima. – Din zece.

A ZECIUI ~iesc tranz. 1) înv. (țărani) A face să dea zeciuială; a dijmui. 2) fam. (bunuri străine) A-și însuși în mod abuziv în baza unei situații privilegiate; a dijmui. 3) (despre războaie, epidemii etc.) A omorî în masă; a cosi; a decima. /zece + suf. ~ui

zeciuì v. a lua zeciueală.

zecĭuĭésc v. tr. (d. zece). Ĭaŭ zecĭuĭală, dijmuĭesc. V. decimez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zeciuire (înv.) s. f., g.-d. art. zeciuirii; pl. zeciuiri

zeciuire (înv.) s. f., g.-d. art. zeciuirii; pl. zeciuiri

zeciuire s. f., g.-d. art. zeciuirii; pl. zeciuiri

zeciui (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zeciuiesc, 3 sg. zeciuiește, imperf. 1 zeciuiam; conj. prez. 1 sg. să zeciuiesc, 3 să zeciuiască

zeciui (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zeciuiesc, imperf. 3 sg. zeciuia conj. prez. 3 să zeciuiască

zeciui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zeciuiesc, imperf. 3 sg. zeciuia; conj. prez. 3 sg. și pl. zeciuiască

zeciuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZECIUIRE s. v. dijmuială, dijmuire, dijmuit.

zeciuire s. v. DIJMUIALĂ. DIJMUIRE. DIJMUIT.

ZECIUI vb. v. decima, dijmui.

zeciui vb. v. DECIMA. DIJMUI.

Intrare: zeciuire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zeciuire
  • zeciuirea
plural
  • zeciuiri
  • zeciuirile
genitiv-dativ singular
  • zeciuiri
  • zeciuirii
plural
  • zeciuiri
  • zeciuirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: zeciui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zeciui
  • zeciuire
  • zeciuit
  • zeciuitu‑
  • zeciuind
  • zeciuindu‑
 singular plural
  • zeciuiește
  • zeciuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zeciuiesc
 (să)
  • zeciuiesc
  • zeciuiam
  • zeciuii
  • zeciuisem
a II-a (tu)
  • zeciuiești
 (să)
  • zeciuiești
  • zeciuiai
  • zeciuiși
  • zeciuiseși
a III-a (el, ea)
  • zeciuiește
 (să)
  • zeciuiască
  • zeciuia
  • zeciui
  • zeciuise
plural I (noi)
  • zeciuim
 (să)
  • zeciuim
  • zeciuiam
  • zeciuirăm
  • zeciuiserăm
  • zeciuisem
a II-a (voi)
  • zeciuiți
 (să)
  • zeciuiți
  • zeciuiați
  • zeciuirăți
  • zeciuiserăți
  • zeciuiseți
a III-a (ei, ele)
  • zeciuiesc
 (să)
  • zeciuiască
  • zeciuiau
  • zeciuiră
  • zeciuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zeciuire, zeciuirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi zeciui DEX '98 DEX '09

zeciui, zeciuiescverb

  • 1. învechit A lua a zecea parte din produsele cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: dijmui
    • format_quote Vătaful de curte al urmașului... începuse de mult timp a zeciui averile stăpînului său. FILIMON, C. 84. DLRLC
    • 1.1. familiar A-și însuși o parte din bunurile cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: fura
  • 2. învechit (Despre boli, calamități naturale etc.) A face multe victime. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: cosi decima
    • format_quote O teribilă ciumă zeciuia prin sate și prin orașe. HASDEU, la TDRG. DLRLC
etimologie:
  • Zece + sufix -ui. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.