5 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vitel sn vz vitellus

VIȚÉL, viței, s. m. 1. Puiul vacii, până la circa un an. ◊ Vițelul de aur = simbol al bogăției, al opulenței. ♦ Carne de vițel (1). ♦ Piele de vițel (1). 2. (Reg.) Pui de cerb. 3. (Reg.) Raniță militară (acoperită cu piele de vițel). – Lat. vitellus.

vițel sm [At: (a. 1499) D. BOGDAN, GL. / Pl: ~ei / E: ml vitellus] 1 Puiul (de sex masculin al) vacii, de la naștere până la un an. 2 (Pex) Junc. 3 (Îe) A trăi ca ~ul la oraș A duce un trai plin de lipsuri și greutăți. 4 (Mun; îe) A trăi ca ~ul la curtea boierească A duce un trai îmbelșugat. 5 (Liv; îe) A înjunghia (sau a tăia) ~ul cel gras A da o petrecere îmbelșugată în familie, mai ales în cinstea întoarcerii cuiva. 6 (În textele biblice; determinarea „de aur” fiind subînțeleasă) Idol de aur făcut de vechii evrei, pe vremea lui Moise, la poalele muntelui Sinai, după asemănarea boului Apis din Egipt. 7 (Liv; îs) ~ul de aur Cultul bogăției, al banului. 8 (În Vechiul Testament) Fiecare dintre cei doi idoli de aur, făcuți în timpul lui Ieroboam I, după asemănarea vițelului de aur din vremea lui Moise. 9 (Fam; rar; dep) Bărbat (tânăr) prost. 10 (Fam; gmț; îs) ~ mânzat Bărbat necăsătorit. 11 (Prc) Carne de vițel (1), folosită ca aliment. 12 (Prc) Pielea prelucrată a vițelului (1). 13 (Pex) Puiul (de sex masculin al) bivoliței. 14 (Pex) Puiul (de sex masculin al) ciutei. 15 (Zlg; pop; îc) ~-de-mare Focă (1) (Phoca vitulina). 16 (Zlg; reg; îac) Morsă (Odobaenus rosmarus). 17 (Îvp; prc) Raniță militară din piele de vițel (1). 18 (Ast; îvr; lsg) Constelația taurului.

vițel s.m. 1 (zool.) Puiul (mascul al) vacii, pînă la vîrstă de circa un an. Văzură vacile mmegînd și vițeii oploșiți lingă ugere (STANCU). ◊ Vițelul de aur = simbol al bogăției, al opulenței. ♦ Carne de vițel. A mîncat o friptură de vițel. ♦ Piele (prelucrată) de vițel. 2 (zool.; reg.) Pui de cerb. 3 (reg.) Raniță militară (acoperită cu piele de vițel). • pl. -ei. /lat. vitellus.

VIȚÉL, viței, s. m. 1. Puiul (mascul al) vacii, până la circa un an. ◊ Vițelul de aur = simbol al bogăției, al opulenței. ♦ Carne de vițel (1). ♦ Piele de vițel (1). 2. (Reg.) Pui de cerb. 3. (Reg.) Raniță militară (acoperită cu piele de vițel). – Lat. vitellus.

VIȚÉL, viței, s. m. 1. Pui de vacă (în special mascul) pînă la un an. Vițelul alb-roșiatic crescuse, sub îngrijirea lui, mare și puternic, vioi. V. ROM. decembrie 1951, 203. Sînt vreo cinci-șease zile de cînd a fost să ducă vițeii la suhat. CREANGĂ, P. 14. Țucu-ți, lele, ochii tăi, Seara, încuind viței. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 392. S-a dus vițel și a venit bou, se spune despre cel ce a mers la învățătură și nu s-a ales cu nimic. Vițel de lapte v. lapte (1). ◊ Expr. A rămîne ca vițelul la poarta nouă v. poartă (1). Vițelul de aur = idol de care se vorbește în biblie; fig. banul, capitalul. Eu n-am dansat în jurul vițelului de aur. BENIUC, V. 60. Să aducă jertfă vițelului de aur. SADOVEANU, D. P. 97. [Clasa privilegiată] și-a găsit... un alt zeu internațional, vițelul de aur. GHEREA, ST. CR. III 84. 2. Carne de vițel (1). Friptură de vițel. ♦ Piele de vițel (1). Pantofi de vițel. 3. Pui de cerb. A intrat cu copoii în desime și a găsit subt adăpost încîlcit de crengi pe vițelul cerboaicei. SADOVEANU, D. P. 82. 4. (Regional) Raniță militară acoperită cu piele de vițel (1). Cît era ziua de mare Stau cu vițelu-n spinare. BIBICESCU, P. P. 143. Puseră-mi vițelu-n spate Și la brîu curele late. HODOȘ, P. P. 227.

VITEL(O)- elem. „vitelus”. (< fr. vitell/o/-, cf. lat. vitellus, gălbenuș de ou)

VIȚÉL ~i m. 1) Pui de vacă (de sex masculin) aproximativ până la un an. ◊ A privi (sau a rămâne, a sta) ca ~lul la poartă nouă a privi, a rămâne, a sta dezorientat în fața unei situații neprevăzute. 2) fig. Persoană lipsită de caracter și de inteligență; prostănac; bleg. /<lat. vitellus

vițel m. 1. puiu de vacă care suge încă; 2. carnea sa: a mânca vițel; 3. pielea sa: pantofi de vițel; 4. fig. vițel de aur, cultul bogățiilor. [Lat. VITELLUS].

vițél m., pl. (lat. vitĕllus, it. vitello, pv. vedel, fr. veau, cat. vedell). Boŭ tînăr, puĭ de vacă nu încă junc. Pele de vițel: pantofĭ de vițel (V. teletin). Fig. Om prost: ce vițel! Vițel de mare, focă. A înjunghea vițelu cel gras, a întinde masă mare, a face mare veselie (pin aluz. la parabola Fiuluĭ perdut). A adora vițelu de aur, a te închina bogățiiĭ și maĭ ales banilor (pin aluz. la idolu pe care l-aŭ adorat Jidaniĭ la poalele munteluĭ Sinaĭ). Ca vițelu la poarta noŭă, V. poartă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vițél s. m., pl. vițéi, art. vițéii

vițél s. m., pl. vițéi, art. vițéii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PICIORUL-VIȚÉLULUI s. v. rodul-pământului.

VIȚEL-DE-MÁRE s. v. focă, morsă.

piciorul-vițelului s. v. RODUL-PĂMÎNTULUI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vițél (-éi), s. m. – Puiul vacii, pînă la cca. un an. – Mr. vițăl, megl. vițǫl, istr. vițelu. Lat. vĭtellus (Pușcariu 1973; REW 9385), cf. it. vitello, prov. vedel, cat., arag. bedell.Der. vițea, s. f. (vacă tînără, pînă la un an), mr. vițeao, istr. vițe; vițelar (var. vițălariu), s. m. (îngrijitor de viței; părangină, Anthoxanthum odoratum).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se uita ca curca la crăci / ca mâța-n calendar / ca vițelul la poartă nouă expr. a fi complet neștiutor într-un domeniu; a nu reuși să înțeleagă o anumită chestiune.

Intrare: vitel
vitel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: vitel (pref.)
prefix (I7-P)
  • vitel
Intrare: piciorul-vițelului
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piciorul-vițelului
plural
genitiv-dativ singular
  • piciorului-vițelului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: vițel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vițel
  • vițelul
  • vițelu‑
plural
  • viței
  • vițeii
genitiv-dativ singular
  • vițel
  • vițelului
plural
  • viței
  • vițeilor
vocativ singular
plural
Intrare: vițel-de-mare
vițel-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vițel-de-mare
  • vițelul-de-mare
plural
  • viței-de-mare
  • vițeii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • vițel-de-mare
  • vițelului-de-mare
plural
  • viței-de-mare
  • vițeilor-de-mare
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

piciorul-vițelului

etimologie:

vițel

  • 1. Puiul vacii, până la circa un an.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX diminutive: vițeluș attach_file 3 exemple
    exemple
    • Vițelul alb-roșiatic crescuse, sub îngrijirea lui, mare și puternic, vioi. V. ROM. decembrie 1951, 203.
      surse: DLRLC
    • Sînt vreo cinci-șease zile de cînd a fost să ducă vițeii la suhat. CREANGĂ, P. 14.
      surse: DLRLC
    • Țucu-ți, lele, ochii tăi, Seara, încuind viței. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 392.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie S-a dus vițel și a venit bou, se spune despre cel ce a mers la învățătură și nu s-a ales cu nimic.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A rămâne ca vițelul la poarta (1.4.) nouă = a privi, a rămâne, a sta dezorientat în fața unei situații neprevăzute.
      surse: DLRLC
    • 1.4. Vițelul de aur = simbol al bogăției, al opulenței.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Eu n-am dansat în jurul vițelului de aur. BENIUC, V. 60.
        surse: DLRLC
      • Să aducă jertfă vițelului de aur. SADOVEANU, D. P. 97.
        surse: DLRLC
      • [Clasa privilegiată] și-a găsit... un alt zeu internațional, vițelul de aur. GHEREA, ST. CR. III 84.
        surse: DLRLC
    • 1.5. Carne de vițel (1.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Friptură de vițel.
        surse: DLRLC
    • 1.6. Piele de vițel (1.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Pantofi de vițel.
        surse: DLRLC
    • 1.7. figurat Persoană lipsită de caracter și de inteligență.
      surse: NODEX sinonime: bleg prostănac, -ă
  • 2. regional Pui de cerb.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • A intrat cu copoii în desime și a găsit subt adăpost încîlcit de crengi pe vițelul cerboaicei. SADOVEANU, D. P. 82.
      surse: DLRLC
  • 3. regional Raniță militară (acoperită cu piele de vițel).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cît era ziua de mare Stau cu vițelu-n spinare. BIBICESCU, P. P. 143.
      surse: DLRLC
    • Puseră-mi vițelu-n spate Și la brîu curele late. HODOȘ, P. P. 227.
      surse: DLRLC

etimologie:

vițel-de-mare

etimologie: