5 intrări

40 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vieri [At: ECONOMIA, 99/4 / V: (reg) ~ra (Pzi: 3 ~rea), ~rî, ~rui / Pzi: 3 ~rește / E: vier2] 1 vt (Pop; d. vieri2; c. i. scroafe) A monta2. 2 vrp (D. scroafe) A se împerechea cu vierul2 (1) în vederea reproducerii.

VIÉR1, vieri, s. m. (Rar) Podgorean, viticultor. ♦ Îngrijitor, păzitor de vie. – Vie + suf. -ar.

VIÉR2, vieri, s. m. 1. Porc necastrat. 2. Porc mistreț mascul. – Lat. verres.

via2 sf [At: BOJINCĂ, A. II, 163/7 / E: lat via] 1 (În antichitatea romană) Drum pavat în interiorul unei localități. 2 (În antichitatea romană) Cale de comunicație principală, special amenajată, care lega două localități sau două provincii. 3 (Ltî) Mijloc de a acționa.

via1 pp [At: ENC. ROM. / E: fr via, ger via] 1 (Indică o rută2, un itinerar) Pe direcția. 2 (Indică o rută2, un itinerar) (Trecând) prin. 3 (Pex) Prin intermediul (cuiva sau a ceva).

vier3 s [At: TÎMPEANUL, G. 59/9 / Pl: ? / E: ns cf vir3] (Îrg; de obicei cu determinarea „apei”) Vârtej (1).

vier1 sm [At: (a. 1626) I. BIANU, D. R. 122 / V: viar / P: vi-er / Pl: ~i / E: vie1 + -ar] 1 Paznic la vie1 (8) Si: (îrg) viaș (1), (reg) vințeler (1). 2 Lucrător (și proprietar) al unei vii1 (8) Si: (îrg) viaș (2), (reg) vințeler (2). 3 (Rar) Persoană specializată în cultura viței de vie și în producerea vinurilor Si: (îrg) viaș (3), (reg) vințeler (3). 4 (Îf viar) Insectă din ordinul coleopterelor, de culoare albastră-verzuie cu reflexe aurii, care își depune ouăle mai ales în frunzele viței de vie, după ce le răsucește în formă de țigară Si: țigărar (Byctiscus betulae).

vier2 sm [At: PSALT. 166 / Pl: ~i / E: ml verres] 1 Porc necastrat, apt pentru reproducere Si: (reg) vierotac, vierotic (1). 2 (Adesea urmat de determinări ca „sălbatic”, „de codru”, „de pădure” etc.) Porc mistreț mascul. 3 (Ast; pop; lpl art.) Porcii.

viere1 sf [At: CHIRIȚESCU, GR. 85 / Pl: ? / E: ns cf viu] (Mun) Arșiță (1).

vier1 s.m. Podgorean, viticultor. ♦ Îngrijitor sau păzitor al viei. Cît să pricepe ea la gătit să pricep și vierii (CA. PETR.). • sil. vi-er. pl. -i. /vie + -ar.

vier2 s.m. 1 Porc necastrat, apt pentru reproducere. 2 (adesea urmat de determ. ca „sălbatic”, „de codru”, „de pădure”) Porc mistreț mascul. Era un vier negru (SADOV.). 3 (astron.; pop.; la pl. art.; și nm. pr.) Constelația Porcii. • sil. vi-er. pl. -i. /lat. verrem.

VIÁ2, viez, vb. I. Intranz. (Astăzi livr.) A avea viață; a trăi, a viețui, a exista. ♦ (Despre sentimente, gesturi, atitudini etc.) A dura, a dăinui. – Lat. vivere.

VIÉR2, vieri, s. m. 1. Porc necastrat. 2. Porc mistreț mascul. – Din lat. verres.

VIÉR1, vieri, s. m. (Rar) Podgorean, viticultor. ♦ Îngrijitor, păzitor de vie. [Pr.: -vi-er] – Vie + suf. -ar.

VIÉR2, vieri, s. m. 1. Porc necastrat; mascul lăsat de prăsilă. Și-n tot cotețul S-adăposteau cîte cinzeci de scroafe Cu godăcei. În vremea asta vierii Mîncau pe-afară. MURNU, O. 233. 2. Porc mistreț mascul. Cad pe brînci gliganii și vierii săgetați. ODOBESCU, S. III 110. Intrînd în dușmani singur, ca vieru-n stuhul tare, Au prins pe hanul Mirza. ALECSANDRI, P. III 284. 3. (La pl.) Numele popular al unei constelații. Steaua Aldebaran... are alături vierii, porcii sau scroafa cu purcei. PAMFILE, CER. 170.

VIÉR1, vieri, s. m. Cel care se ocupă cu cultura viței de vie și cu fabricarea vinului (v. podgorean); îngrijitor, păzitor la vie. S-a aflat că pe neamț îl cheamă Franț Capca și că e de meserie vier. STANCU, D. 53..

A VIÁ ~éz intranz. înv. 1) A se afla în viață; a fi viu; a viețui; a trăi; a exista. 2) (despre sentimente, atitudini) A continua să existe; a dura; a dăinui; a trăi; a persista. /<lat. vivere

VIER ~i m. 1) Porc necastrat, ținut special pentru reproducere. 2) Porc mistreț mascul. [Monosilabic] /<lat. verres

arată toate definițiile

Intrare: vieri
vieri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: vier (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vier
  • vierul
  • vieru‑
plural
  • vieri
  • vierii
genitiv-dativ singular
  • vier
  • vierului
plural
  • vieri
  • vierilor
vocativ singular
  • vierule
  • viere
plural
  • vierilor
Intrare: vier (porc)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vier
  • vierul
  • vieru‑
plural
  • vieri
  • vierii
genitiv-dativ singular
  • vier
  • vierului
plural
  • vieri
  • vierilor
vocativ singular
  • vierule
  • viere
plural
  • vierilor
Intrare: viere
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viere
  • vierea
plural
  • vieri
  • vierile
genitiv-dativ singular
  • vieri
  • vierii
plural
  • vieri
  • vierilor
vocativ singular
plural
Intrare: vierî
vierî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

via (vb.)

  • 1. învechit A avea viață.
    surse: DEX '09 DLRLC MDN '00 sinonime: exista trăi viețui attach_file 3 exemple
    exemple
    • Foamea îi dete în știre că el viază încă. ISPIRESCU, L. 147.
      surse: DLRLC
    • Inima ei, ce se hrănea de dragoste, nu putea via fără amor. NEGRUZZI, S. I 25.
      surse: DLRLC
    • Gînganie fără suflare, Umblă făr-astîmpărare; N-are duh, nici nu viază, Toată lumea îndreptează (Ceasornicul). GOROVEI, C. 68.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre sentimente, gesturi, atitudini etc.) A continua să existe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: dura (ține) dăinui persista attach_file 3 exemple
      exemple
      • Sînt alte lumi de care nu-mi dau samă, Viază-n noi, trăiesc în altă parte? Ah, nu-s iluzii, nu-s păreri deșarte! E doina ta cea dulce, dulce mamă! IOSIF, P. 42.
        surse: DLRLC
      • În poporul romînesc de rînd viază un simțimînt al datorințelor sale către țeară. ODOBESCU, S. III 559.
        surse: DLRLC
      • [Lăpușneanu] ca să tragă inimile norodului, în care via încă pomenirea lui Rareș, se însură și luă... pre fiica lui. NEGRUZZI, S. I 144.
        surse: DLRLC

etimologie:

vier (persoană)

etimologie:

  • Vie + sufix -ar.
    surse: DEX '09 NODEX

vier (porc)

  • 1. Porc necastrat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
    exemple
    • Și-n tot cotețul S-adăposteau cîte cinzeci de scroafe Cu godăcei. În vremea asta vierii Mîncau pe-afară. MURNU, O. 233.
      surse: DLRLC
  • 2. Porc mistreț mascul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cad pe brînci gliganii și vierii săgetați. ODOBESCU, S. III 110.
      surse: DLRLC
    • Intrînd în dușmani singur, ca vieru-n stuhul tare, Au prins pe hanul Mirza. ALECSANDRI, P. III 284.
      surse: DLRLC

etimologie: