2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VESTIBÚL, (1) vestibuluri, (2) vestibule, s. n. 1. Antreu. 2. Prima cavitate a urechii interne. [Acc. și: vestíbul] – Din fr. vestibule, lat. vestibulum.

vestibul sn [At: AR (1835), 471/9 / V: (înv) sf / A și: (3, rar, 1-2) ~tib~ / Pl: ~e, ~uri / E: lat vestibulum, fr vestibule] 1 (La romani) Spațiul din fața unui edificiu public, al unei case etc., situat între ușa de intrare și stradă, adesea delimitat de un portic sau de prelungirea zidurilor, unde, de obicei, erau primiți vizitatorii care nu aveau acces în clădire. 2 Încăpere prin care se intră într-un edificiu public, într-o casă, într-un apartament și din care se trece în alte încăperi Si: antreu, hol, sală1. 3 (Atm) Prima cavitate a labirintului osos din urechea internă.

VESTIBÚL, vestibuluri, s. n. 1. (Livr.) Antreu. 2. Prima cavitate a urechii interne. [Acc. și: vestíbul.Pl. și: vestibule] – Din fr. vestibule, lat. vestibulum.

VESTIBÚL, vestibuluri, s. n. 1. Prima încăpere (de obicei de proporții mici) a unei locuințe, în care se intră din exterior, dintr-un coridor sau de pe palierul unei scări; antreu. Arendașul introduse pe Stavrat într-un vestibul mare, unde așteptară cîteva minute. REBREANU, R. II 50. În vestibul îl aștepta un alegător. VLAHUȚĂ, O. A. III 200. 2. (Accentuat numai vestíbul) Prima cavitate a urechii interne, situată lîngă labirintul membranos. 3. (În antichitate) Curte în fața unei case, situată între ușa de intrare și stradă. – Accentuat și vestíbul.

VESTIBÚL s.n. 1. (Ant.) Curtea din fața casei, unde erau primiți vizitatorii care nu erau introduși în casă. 2. Încăpere prin care se trece pentru a intra într-un edificiu, într-o casă; hol, antreu. 3. (Anat.) Spațiu sau cavitate la intrarea într-un canal sau într-o altă cavitate. ♦ Prima cavitate a urechii interne. [Pl. -luri, -le. / < fr. vestibule, cf. lat. vestibulum].

VESTIBÚL s. n. 1. (ant.) curtea din fața casei, unde erau primiți vizitatorii care nu erau introduși în casă. 2. încăpere prin care se trece pentru a intra într-o casă; antreu (1), hol. 3. (anat.) spațiu, cavitate la intrarea într-un canal sau într-o altă cavitate. ◊ depresiune vulvulară limitată lateral de pereții labiilor mici. ◊ prima cavitate a urechii interne. 4. (bot.) spațiu care precedă ostiola. (< fr. vestibule, lat. vestibulum)

VESTÍBUL ~e n. anat. Prima cavitate a urechii interne. /<lat. vestibulum, fr. vestibule

VESTÍBÚL ~uri n. Prima încăpere a unei locuințe prin care se intră direct de afară; antreu.

vestibul n. cameră de intrare într’un edificiu, într’un apartament.

*vestíbul n., pl. e (lat. vestibulum). Tindă, anticameră, cameră de la intrare. – Fals vestibúl (după fr.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vestíbul2 (cavitate a urechii) s. n., pl. vestíbule

vestibúl1 (încăpere) s. n., pl. vestibúluri

vestibúl (încăpere, curte) s. n., pl. vestibúluri

vestíbul (anat.) s. n., pl. vestíbule


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VESTIBÚL s. antreu, hol, sală. (Două camere cu ~.)

VESTIBUL s. antreu, hol, sală. (Două camere cu ~.)

Intrare: vestibul (cavitate)
vestibul2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vestibul
  • vestibulul
  • vestibulu‑
plural
  • vestibule
  • vestibulele
genitiv-dativ singular
  • vestibul
  • vestibulului
plural
  • vestibule
  • vestibulelor
vocativ singular
plural
Intrare: vestibul (încăpere)
vestibul1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vestibul
  • vestibulul
  • vestibulu‑
plural
  • vestibuluri
  • vestibulurile
genitiv-dativ singular
  • vestibul
  • vestibulului
plural
  • vestibuluri
  • vestibulurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vestibul (cavitate)

  • 1. anatomie Spațiu sau cavitate la intrarea într-un canal sau într-o altă cavitate.
    surse: DN
    • 1.1. Prima cavitate a urechii interne.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. Depresiune vulvulară limitată lateral de pereții labiilor mici.
      surse: MDN '00
  • 2. botanică Spațiu care precedă ostiola.
    surse: MDN '00

etimologie:

vestibul (încăpere)

  • 1. Prima încăpere (de obicei de proporții mici) a unei locuințe, în care se intră din exterior, dintr-un coridor sau de pe palierul unei scări.
    exemple
    • Arendașul introduse pe Stavrat într-un vestibul mare, unde așteptară cîteva minute. REBREANU, R. II 50.
      surse: DLRLC
    • În vestibul îl aștepta un alegător. VLAHUȚĂ, O. A. III 200.
      surse: DLRLC
  • 2. în Antichitate Curte în fața unei case, situată între ușa de intrare și stradă.
    surse: DLRLC DN

etimologie: