2 intrări

school Articole pe această temă:

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vecini sf [At: PANN, P. V. II, 134/27 / Pl: ~ele / E: vecin + -ică] 1-2 (Șhp) Vecină (13) (tânără) (1-2) Si: (pop) vecinuță (1-2), (îvr) vecinioară (1-2), (reg) veciniță (1-2).

VÉCINIC, -Ă adj. v. veșnic.

VÉȘNIC, -Ă, veșnici, -ce, adj. Care există de totdeauna și va exista întotdeauna; etern. ◊ Somnul cel veșnic = moartea. ♦ (Prin exagerare) Care are durată lungă; continuu, permanent. ♦ (Adverbial) întruna, mereu, necontenit. [Var.: (înv. și pop.) vécinic,-ă adj.] – Din sl. vĕčinŭ.

vecinel, ~ea smf [At: PANN, H. 49/9 / Pl: ~ei, ~ele / E: vecin + -el] 1-2 (Șhp) Vecin (13) (tânăr) Si: (reg) vecinaș (2-3).

veșnic, ~ă a [At: PSALT. 336 / V: (îvp) vecinic (Pl și: înv, vecinici sfn), (îvr) veacinic, vecinec / Pl: ~ici, ~ice / E: slv вѣчьнъ] 1 a (Mai ales în religia creștină; d. Dumnezeu) Care există în afara timpului, independent de orice determinare cronologică Si: atemporal (4), etern (1), (înv) vecuitor (1). 2 a (Bis; înv; îs) Împăratul (ori Stăpânul) (Cel) Vecinic sau Vecinicul Împărat (ori Părinte), (îvr) Vecinica Mărire Dumnezeu (1). 3 a Care aparține lui Dumnezeu. 4 a Care este de esență divină. 5 a Care este orânduit de Dumnezeu. 6 a (Îvr; îs) Judecata cea vecinică Judecata de apoi. 7 sm (Bis; precedat de ara „cel”) Dumnezeu. 8 sn (Bis; șîs cele veșnice) Ceea ce aparține lui Dumnezeu. 9 sn (Bis; șîs cele veșnice) Ceea ce este propriu existenței de după moarte a credincioșilor. 10 a (D. oameni; îe) A se muta (sau a trece, a se duce) la cele ~ice A muri1. 11 a (D. materie, lumea materială, elemente ale naturii, fenomene naturale etc.; adesea poetic) Care există din toate timpurile și va exista totdeauna Si: etern (8), (înv) vecuitor (2). 12 a (D. lucruri, stări, acțiuni etc.; adesea prin exagerare sau poetic) Care (se consideră că) nu va înceta niciodată să existe Si: etern (9), (înv) vecuitor (3). 13 a (D. lucruri, stări, acțiuni etc.; adesea prin exagerare sau poetic) Care va dăinui (în amintirea posterității) tot timpul care va urma sau un timp foarte lung. 14 a (Îs) Somnul cel ~, ~ul somn (ori repaus), ~ca odihnă Moartea. 15 a (Înv; îe) A dormi (sau a zăcea) de somnul cel ~ A fi mort. 16 a (Bis; îs) ~ca (lui sau ei, lor) pomenire Formulă de rugăciune prin care Dumnezeu este implorat să nu-i uite pe cei morți la judecata de apoi. 17 a (Bis; îas) Cântare bisericească de încheiere a slujbei de înmormântare sau de parastas. 18 a (Fam; gmț sau irn; îas) Se spune atunci când cineva sau ceva este considerat definitiv pierdut. 19 a (Îs) Locaș ~ Mormânt. 20 a (Înv; d. proprietăți; îe) A stăpâni în vecinică (sau vecinica) vreme A avea dreptul de a stăpâni pentru totdeauna. 21 a (Îcn; îlav) În vecinică vreme Niciodată. 22 a (În epoca feudală din Țările Române; d. titluri, funcții, proprietăți etc.) Care aparține (prin contract) unei persoane până la sfârșitul vieții și se transmite și urmașilor. 23 a (În epoca feudală din Țările Române; d. persoane aparținând anumitor categorii sociale) Care își păstrează (prin contract) titlul, funcția, condiția socială etc. pe viață, transmițându-le și urmașilor. 24 a (Prin exagerare) Căruia nu i se poate prevedea sfârșitul Si: etern (21), (îvr) vecinicit (1). 25 a (Prin exagerare) Care se repetă fără întrerupere Si: continuu (1), neîncetat (1), permanent (1), neîntrerupt, (îvr) vecinicit (2). 26 a (Prin exagerare) Care plictisește prin repetiție Si: etern (24), monoton, (îvr) vecinicit (3). 27 a (Prin exagerare) Care este familiar, binecunoscut cuiva. 28 a (D. persoane) Care este într-o anumită situație (de) un timp (foarte) lung. 29 a (D. persoane) Care este statornic. 30 a (Reg; îe) A fi vecinic cu căciula pe cap A fi mândru. 31 a (D. persoane; precedă subtantivul pe care îl determină) A cărui prezență undeva sau lângă cineva este permanentă (plictisind sau agasând). 32 a (D. obiecte; precedă subtantivul determinat, care, de obicei, este însoțit și de un aps) Care este în permanență asociat cu cineva sau cu ceva. 33 a (D. obiecte; precedă subtantivul determinat, care, de obicei, este însoțit și de un aps) Care este mereu același. 34 av Necontenit. 35 av Totdeauna.

VÉȘNIC, -Ă, veșnici, -e, adj. Care există de totdeauna și va exista întotdeauna; etern. ◊ Somnul cel veșnic = moartea. ♦ (Prin exagerare) Care are durată lungă; continuu, permanent. ♦ (Adverbial) Întruna, mereu, necontenit. [Var.: (înv. și pop.) vécinic, -ă adj.] – Din sl. vĕčinŭ.

VECINÉL, -ÍCĂ, vecinei, -le, s. m. și f. Diminutiv al lui vecin3. Unul zice: vecinele, Cumpără-mi două inele. PANN, N H. 49. Nu te duce, măi bădică... Stai aici la vecinică. TEODORESCU, P. P. 323.

VÉȘNIC, -Ă, veșnici, -e, adj. (Și în forma vecinie) Care există de totdeauna și va exista întotdeauna; etern. Din sînul vecinicului ieri Trăiește azi ce moare. EMINESCU, O. I 178. Vecinie este numai rîul. id. ib. 157. Somnul cel veșnic = somnul morții, moarte. ♦ De lungă durată, continuu, permanent. Pe insulă era primăvară veșnică; un april care nu pleca niciodată din iasomie. BASSARABESCU, V. 142. La veșnice prefaceri se pleacă toată firea. BELDICEANU, P. 133. Că-n vecinică frăție Sufletu-mi se-nchină ție. ALECSANDRI, P. I 211. ♦ (Adverbial) Într-una, mereu, necontenit, neîncetat. Poposind puțin la Cișmeaua Mortului, unde picură veșnic apă de izvor. REBREANU, I. 9. Nu au popasuri gîndurile mele, Sămînța lor se zbate veșnic nouă. GOGA, C. P. 6. Și furcile de la fîntîni Stau veșnic neclintite-n soare. DEMETRESCU, O. 72. – Variantă: vécinic, -ă adj.

VECINÉL, -ÍCĂ, vecinei, -ele, s. m. și f. Diminutiv al lui vecin2.

VÉȘNIC ~că (~ci, ~ce) Care durează în veci; cu existență permanentă; etern. /<sl. vĕținu

vecinic (veșnic) a. etern: vieața vecinică. [Tras din slav. VĬEČĬNŬ, etern].

véșnic, -ă adj. (vsl. vĭečĭnŭ cu sufixu -nic, de unde s’a făcut vecĭnic, formă veche, azĭ veșnic; bg. vĭečen, rus. vĭečnyĭ. V. veac. Cp. cu pașnic). Etern: vĭața viitoare e veșnică. Perpetuŭ, de vecĭ: proprietate veșnică. (V. uric 1). Veșnica pomenire, ultima rugăcĭune care li se cîntă morților. Fam. Iron. A cînta cuĭva veșnica pomenire, a-ĭ prezice sfîrșitu: opozițiunea cîntă guvernuluĭ veșnica pomenire. Adv. Aicĭ veșnic bate vîntu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

véșnic adj. m., pl. véșnici; f. véșnică, pl. véșnice

véșnic adj. m., pl. véșnici; f. sg. véșnică, pl. véșnice

arată toate definițiile

Intrare: vecinică
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vecini
  • vecinica
plural
  • vecinele
  • vecinelele
genitiv-dativ singular
  • vecinele
  • vecinelei
plural
  • vecinele
  • vecinelelor
vocativ singular
  • vecini
  • vecinico
plural
  • vecinelelor
Intrare: veșnic
veșnic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • veșnic
  • veșnicul
  • veșnicu‑
  • veșnică
  • veșnica
plural
  • veșnici
  • veșnicii
  • veșnice
  • veșnicele
genitiv-dativ singular
  • veșnic
  • veșnicului
  • veșnice
  • veșnicei
plural
  • veșnici
  • veșnicilor
  • veșnice
  • veșnicelor
vocativ singular
plural
vecinic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vecinic
  • vecinicul
  • vecinicu‑
  • vecinică
  • vecinica
plural
  • vecinici
  • vecinicii
  • vecinice
  • vecinicele
genitiv-dativ singular
  • vecinic
  • vecinicului
  • vecinice
  • vecinicei
plural
  • vecinici
  • vecinicilor
  • vecinice
  • vecinicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vecinel vecinică

  • 1. Diminutiv al lui vecin (1.).
    surse: DLRLC DLRM attach_file 2 exemple
    exemple
    • Unul zice: vecinele, Cumpără-mi două inele. PANN, N H. 49.
      surse: DLRLC
    • Nu te duce, măi bădică... Stai aici la vecinică. TEODORESCU, P. P. 323.
      surse: DLRLC

etimologie:

veșnic vecinic

  • 1. Care există de totdeauna și va exista întotdeauna.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: etern attach_file 2 exemple
    exemple
    • Din sînul vecinicului ieri Trăiește azi ce moare. EMINESCU, O. I 178.
      surse: DLRLC
    • Vecinic este numai rîul. EMINESCU, O. I 157.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Somnul cel veșnic = moartea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. prin exagerare Care are durată lungă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: continuu permanent (adj.) attach_file 3 exemple
      exemple
      • Pe insulă era primăvară veșnică; un april care nu pleca niciodată din iasomie. BASSARABESCU, V. 142.
        surse: DLRLC
      • La veșnice prefaceri se pleacă toată firea. BELDICEANU, P. 133.
        surse: DLRLC
      • Că-n vecinică frăție Sufletu-mi se-nchină ție. ALECSANDRI, P. I 211.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Poposind puțin la Cișmeaua Mortului, unde picură veșnic apă de izvor. REBREANU, I. 9.
        surse: DLRLC
      • Nu au popasuri gîndurile mele, Sămînța lor se zbate veșnic nouă. GOGA, C. P. 6.
        surse: DLRLC
      • Și furcile de la fîntîni Stau veșnic neclintite-n soare. DEMETRESCU, O. 72.
        surse: DLRLC

etimologie: