3 intrări

53 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VĂPSEÁ s. f. v. vopsea.

VĂPSEA s.f. (Mold.) Nuanță, culoare. Nuări. . . de aur, în toate feliurile de văpsele podobiți și frumoși. VARLAAM. Spicul părului și asămănarea văpselii, pre Vidră vreodată Breb să fie fost o dovedește ? CANTEMIR, IST. Curcubău pre ceriu în cîteva văpsele. N. COSTIN; cf. AETHIOPICA. Etimologie: sg. refăcut după pl. văpsele (< văpsi + suf. -eală).

văpsea (vopsea) f. coloare. [Tras din văpsì].

văpseá f., pl. ele (d. a văpsi; ngr. vápsis). Vest. Boĭa, substanță colorantă: a vinde văpsele. – Și vo-.

VĂPSEÁLĂ s. f. v. vopsea.

VĂPSÍ vb. IV v. vopsi.

VOPSEÁ, vopsele, s. f. 1. Materie colorantă obținută prin suspensia unui pigment într-un lichid, folosită la colorarea diferitelor obiecte; boia, farbă. ♦ Spec. Culoare folosită în pictură. 2. (Înv.) Culoare (a unui obiect); nuanță. [Pl. și: vopseluri.Var.: (pop.) văpseá, văpseálă s. f.] – Vopsi + suf. -eală.

VOPSÍ, vopsesc, vb. IV. 1. Tranz. A colora un obiect, acoperindu-i suprafața cu pensula sau prin stropire cu un strat de vopsea ori muindu-l într-o soluție colorantă și lăsându-l să se îmbibe; a colora un lichid punând în el o substanță colorantă; a boi. 2. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) stropi; a (se) păta; a (se) mânji; 3. Refl. A se farda; a se machia, a se sulimeni. [Var.: (pop.) văpsí vb. IV] – Din bg. vapsam.

vopsea sf [At: VARLAAM, C. 24 / V: (îvp) văp~, văpsea, ~lă, (reg) vapsa, văcsa, văcsa, văcsea, văcsea, văpsa, văpsa, văpsa, văpsă, văpsea, vep~, ~sa, vocsea, vopsă, ~lă / Pl: ~ele, (pop) ~eli, (reg) ~eluri / E: vopsele (pll vopseală < vopsi + -eală)] 1 Substanță colorantă, naturală sau sintetică, obținută prin suspensia unui pigment într-un lichid, folosită la colorarea diferitelor obiecte Si: (înv) șar1, (reg) boia (1), farbă (2). 2-3 (Fam; îe) A (nu) ieși (bine) la ~ A (nu) duce ceva la bun sfârșit. 4 (Îrg; îe) A ieși altfel la ~ A obține un rezultat diferit față de cel așteptat. 5 (Reg; îe) A scoate (pe cineva) la văp~ A scoate (pe cineva) dintr-o încurcătură. 6 (Spc) Culoare folosită în pictură. 7 (Înv; azi fam; dep) Fard. 8 (Îvr; lpl) Țesături vopsite. 9 (Fig) Aparență (1). 10 (Fig) Modalitate de a descrie pe cineva (sau ceva). 11 (Îrg) Culoare (1). 12 (Îrg) Nuanță. 13 (Înv) Cartier într-un oraș (mare) (denumit în funcție de culoarea tăblițelor de la case).

vopsi [At: PRAV. 78 / V: (îvp) văp~, văcsi / Pzi: ~sesc, 3 (nob) ~sea / E: bg вапьсати, ngr ἔβαψα (aor βάπτω)] 1 vt (C. i. obiecte, suprafețe etc.) A acoperi cu un strat de vopsea (1), cu ajutorul unei pensule sau prin stropire. 2 (C. i. materiale textile) A trata cu o substanță colorantă, prin înmuiere, îmbibare, fixare. 3 (C. i. lichide) A amesteca cu o substanță colorantă. 4 (Rar) A picta. 5-6 vtr (Îvp; azi fam; dep) A (se) farda (1-2) exagerat. 7-8 vtr (Îvp) A (se) stropi. 9-10 vtr (Îvp) A (se) păta. 11 vt (Arg) A bea3 (3). 12 vt (Arg) A plesni. 13 vt (Fig) A descrie într-un anumit fel pe cineva sau ceva.

vopsea s.f. 1 (adesea urmat de determ. care arată felul, utilizarea) Substanță colorantă, naturală sau sintetică, obținută prin suspensia unui pigment într-un lichid, care se folosește pentru a colora diferite materiale, țesături, obiecte etc. sau pentru a acoperi, a proteja ori a decora diferite obiecte, suprafețe etc.; (reg.) boia, farbă. Se uscase de mult vopseaua pe bordaj (TUD.). ◊ Fig. O fiară cu capul și cu solzii de zale cenușii, cu nări de vopsea roșie și mustăți de tuș (PAPAD.). ♦ Spec. Culoare folosită în pictură. Dă-i, Doamne, vopsele Și hîrtie chinezească, Pentru ca, mînjind cu ele, Slava ta s-o smîngălească (ARGH.). ♦ Spec. (astăzi fam., deprec.) Fard. Dacă aduci și odicolon și vopsele de tot soiul e ca să vie muierile să le vadă (CA. PETR.). 2 (înv.) Culoare (a unui obiect); nuanță. Toată lumea se mira de frumusețea acelei paseri care era cu mii și mii de vopseli (ISP.). 3 (înv.) Cartier într-un oraș (mare) (denumit în funcție de culoarea tăblițelor de la case). • pl. -ele, (pop.) -i, -uri. și (pop.) văpsea, văpseală, vopseală s.f. /sg. refăcut după vopsele, pl. lui vopseală.

vopsi vb. IV. 1 tr. (compl. indică obiecte, suprafețe etc.) A acoperi cu un strat (subțire) de vopsea, prin aplicare cu pensula, prin stropire etc., pentru a colora sau a proteja împotriva agenților corozivi, împotriva focului etc. ◊ (cu determ. introduse prin prep. „în” care arată culoarea) Stîlpii și pereții exteriori fuseseră vopsiți aproape integral în negru (CĂL.). Fig. Uite ce splendid e apusul soarelui! Cum vopsește nourii ca într-o baie de sînge (REBR.). ♦ (compl. indică materii, materiale fibroase, țesături, obiecte de îmbrăcăminte etc.) A trata cu o substanță colorantă (prin înmuiere, prin îmbibare, prin fixare etc.). Un om bâtrîn..., îmbrăcat în haina lungă și văpsită fel defel, cînta încet și pe nas (EMIN.). ♦ (compl. indică lichide) A amesteca cu o substanță colorantă. 2 tr., refl. (înv., pop.) A (se) stropi; a (se) păta; a (se) mînji. Gura, mustățile, barba, cămașa lui George erau vopsite de sînge, dar numai lovitura de par îl biruise (REBR.). 3 refl. (astăzi fam.) A se farda; a se machia, a se sulimeni. Pometele de subt ochi îi erau zilnic atît de proaspăt rumenite, încît lăsa loc presupunerii că se vopsește (ARGH.). • prez. ind. -esc. și (pop.) văpsi vb. IV. /<bg. вапсвам, вапсам ngr. έβαψα aor. lui βάφω.

VOPSEÁ, vopsele, s. f. 1. Materie colorantă obținută prin suspensia unui pigment într-un lichid, folosită la colorarea diferitelor obiecte; boia, farbă. ♦ Spec. Culoare folosită în pictură. 2. (Înv.) Culoare (a unui obiect); nuanță. [Var.: (pop.) văpseá, văpseálă s. f.] – Vopsi + suf. -eală.

VOPSÍ, vopsesc, vb. IV. 1. Tranz. A colora un obiect, acoperindu-i suprafața cu pensula sau prin stropire cu un strat de vopsea ori muindu-l într-o soluție colorată și lăsându-l să se îmbibe; a colora un lichid punând într-însul o substanță colorată o substanță colorată; a boi. 2. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) stropi; a (se) păta; a (se) mânji; 3. Refl. A se farda; a se machia, a se sulimeni. [Var.: (pop.) văpsí vb. IV] – Din bg. vapsam.

VOPSEÁ, vopsele, s. f. (Și în forma văpsea) 1. Materie colorantă obținută prin suspensia unui pigment într-un lichid (apă, ulei etc.) și folosită la colorarea diferitelor obiecte; boia. V. culoare. (Poetic) Jos s-așterne covorul văpsit cu mii de văpsele, Ce singură firea-l țese din ierburi și floricele. HASDEU, R. V. 61. ◊ Expr. (Familiar) A ieși la vopsea = a o scoate la capăt, a ieși din încurcătură. Ne mai socotim mîine, duminică. Om vedea atunci cum ieșim la vopsea. PAS, L. II 52. ♦ Culoare folosită în pictură. Și mai dă-i, doamne, vopsele Și hîrtie chinezească, Pentru ca, mînjind cu ele, Slava ta s-o smîngălească. ARGHEZI, V. 11. ◊ Fig. (Învechit) Alții au descris și vor descrie aceste întimplări mărețe, cu mai multă pompă, cu mai frumoase văpsele. ARHIVA R. I 120. Voi pune a mea silință Adevăru-a imita, Măcar în vorbele mele Să poci să găsesc văpsele. ALEXANDRESCU, M. 224. 2. (învechit) Culoare (1); nuanță. Ochii lui aveau încă o ușure văpsea de alb-albastru. NEGRUZZI, S. I 58. – Pl. și: vopseli (ISPIRESCU, L. 297). – Variante: văpseá, (învechit) văpseálă (ALECSANDRI, P. II 19) s. f.

VOPSÍ, vopsesc, vb. IV. (Și în forma văpsi) 1. Tranz. A colora un obiect, acoperindu-i suprafața cu un strat de vopsea sau muindu-l într-o soluție colorantă și lăsîndu-l să se îmbibe (v. boi); a colora (un lichid) cu o substanță colorantă. Aparatul de radio [era] pus pe o măsuță înaltă, vopsită în negru, cu flori verzi. DUMITRU, N. 182. Dușumeaua, vopsită cu roșu, e roasă pe alocuri. STANCU, U.R.S.S. 43. ◊ Fig. Au sosit surorile albastre ale Dimineții ca să vopsească pe ferești lumină. ISAC, O. 226. 2. Tranz. A stropi, a păta, a mînji. Mustățile, iarba, cămașa lui George erau vopsite de sînge. REBREANU, I. 40. Poporul e stîlpul țării... fiecare părticică de pămînt e văpsită cu sîngele lui. RUSSO, O. 19. 3. Refl. A se farda; (învechit) a se sulemeni. Dresul, sulimanul și rumeneala cu care se văpsea... au tras largi și adînci brazde pe obrajii ei. GHICA, la CADE. – Variantă: văpsi vb.

vopsí vb. IV în loc. vb. a-și vopsi un examen (arg. stud.) A-și asigura dinainte nereușita la un examen ◊ „Singur ți-ai vopsit examenul ăsta! De ce n-ai venit și tu măcar o singură dată la seminar?” (C. Lupu în LL 3/72 p. 350)

VOPSEÁ ~éle f. 1) Substanță colorantă cu care se acoperă diferite obiecte în scop decorativ sau protector. 2) Culoare folosită în pictură. [Art. vopseaua; G.-D. vopselei] /v. a vopsi

A VOPSÍ ~ésc tranz. 1) (obiecte) A acoperi cu un strat subțire de vopsea. 2) A introduce într-o soluție colorantă specială pentru a da culoare; a colora. /<sl. vapisati

văpseală (vopseală) f. 1. coloare; fig. (soarele) întinzând pe cea câmpie o văpseală purpurie AL.; 2. substanță de văpsit. [V. văpsea (cf. boială din boia)].

văpsì (vopsì) v. a zugrăvi, a acoperi cu colori: a văpsi uși, ferestre. [Gr. bizantin ÉVAPSA (aorist din VÁPTO, a întinge, a văpsi).

văpseálă f., pl. elĭ. Rar. Acțiunea de a văpsi. Văpsea.

văpsésc, a v. tr. (ngr. vápto, aor. évapsa, văpsesc. V. botez). Vest. Acoper cu o substanță colorantă, boĭesc, daŭ cu: a văpsi un gard. Colorez muind într’o substanță colorantă saŭ turnînd o substanță colorantă: a văpsi o haĭnă, un vin. – Și vo-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vopsea s. f., art. vopseaua, g.-d. art. vopselei; pl. vopsele / (sorturi) vopseluri

vopsi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vopsesc, 3 sg. vopsește, imperf. 1 vopseam; conj. prez. 1 sg. să vopsesc, 3 să vopsească

vopsea s. f., art. vopseaua, g.-d. art. vopselei; pl. vopsele / vopseluri, art. vopselele / vopselurile

vopsi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vopsesc, imperf. 3 sg. vopsea; conj. prez. 3 să vopsească

vopseá s. f., art. vopseáua, g.-d. art. vopsélei; pl. vopséle

vopsí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vopsésc, imperf. 3 sg. vopseá; conj. prez. 3 sg. și pl. vopseáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VOPSEÁ s. culoare, (pop.) boială, (reg.) boia, (Transilv., Ban. și Bucov.) farbă, (înv.) față, șar. (~ albastră pentru țesături.)

VOPSÍ vb. 1. a colora, (pop.) a boi, (Bucov.) a fărbui. (A ~ în galben un material textil.) 2. a da. (A ~ grilajul cu verde.) 3. v. farda.

VOPSEA s. culoare, (pop.) boială, (reg.) boia, (Transilv., Ban. și Bucov.) farbă, (înv.) față, șar. (~ albastră pentru țesături.)

VOPSI vb. 1. a colora, (pop.) a boi, (Bucov.) a fărbui. (A ~ în galben un material textil.) 2. a da. (A ~ grilajul cu verde.) 3. a (se) farda, a (se) machia, (pop. și fam. peior.) a (se) boi, (pop.) a (se) drege, a (se) picta, a (se) rumeni, a (se) sulimeni, (înv. și reg. peior.) a (se) spoi. (Nu te mai ~ atîta!)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

văpsí (-sésc, -ít), vb.1. A picta. – 2. A da cu vopsea. – 3. A colora, a da culoare. – 4. (Refl.) A se farda, a se da cu fard. – Var. vopsi. Mr. văpsescu, văpsire, megl. văpsés. Mgr. βάπτω, aorist, ἔβαψα, prin intermediul vapĭsati (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 146). – Der. văpsea (var. vopsea(lă), văpseală), s. f. (materie colorată, culoare), din sl. vapĭsalo; văpsăriu, s. m. (înv., zugrav); văpsitor (var. vopsitor), s. m. (zugrav); văpsitor (var. vopsitorie), s. f. (boiangerie; slujba de zugrav).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a-i lua (cuiva) vopseaua expr. a bate (pe cineva).

a-și vopsi un examen expr. (stud.) a-și asigura dinainte (ne)reușita unui examen.

vopsi, vopsesc v. r. a fi în stare de ebrietate, a se îmbăta.

Intrare: văpsea
văpsea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: vopsea
vopsea1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vopsea
  • vopseaua
plural
  • vopsele
  • vopselele
genitiv-dativ singular
  • vopsele
  • vopselei
plural
  • vopsele
  • vopselelor
vocativ singular
plural
vopsea2 (pl. -uri) substantiv feminin
substantiv feminin (F151.1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vopsea
  • vopseaua
plural
  • vopseluri
  • vopselurile
genitiv-dativ singular
  • vopsele
  • vopselei
plural
  • vopseluri
  • vopselurilor
vocativ singular
plural
vopsea3 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F151.2)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vopsea
  • vopseaua
plural
  • vopseli
  • vopselile
genitiv-dativ singular
  • vopseli
  • vopselii
plural
  • vopseli
  • vopselilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • văpsea
  • văpseaua
plural
  • văpsele
  • văpselele
genitiv-dativ singular
  • văpsele
  • văpselei
plural
  • văpsele
  • văpselelor
vocativ singular
plural
văpseală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • văpsea
  • văpseala
plural
  • văpseli
  • văpselile
genitiv-dativ singular
  • văpseli
  • văpselii
plural
  • văpseli
  • văpselilor
vocativ singular
plural
Intrare: vopsi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vopsi
  • vopsire
  • vopsit
  • vopsitu‑
  • vopsind
  • vopsindu‑
singular plural
  • vopsește
  • vopsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vopsesc
(să)
  • vopsesc
  • vopseam
  • vopsii
  • vopsisem
a II-a (tu)
  • vopsești
(să)
  • vopsești
  • vopseai
  • vopsiși
  • vopsiseși
a III-a (el, ea)
  • vopsește
(să)
  • vopsească
  • vopsea
  • vopsi
  • vopsise
plural I (noi)
  • vopsim
(să)
  • vopsim
  • vopseam
  • vopsirăm
  • vopsiserăm
  • vopsisem
a II-a (voi)
  • vopsiți
(să)
  • vopsiți
  • vopseați
  • vopsirăți
  • vopsiserăți
  • vopsiseți
a III-a (ei, ele)
  • vopsesc
(să)
  • vopsească
  • vopseau
  • vopsi
  • vopsiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • văpsi
  • văpsire
  • văpsit
  • văpsitu‑
  • văpsind
  • văpsindu‑
singular plural
  • văpsește
  • văpsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • văpsesc
(să)
  • văpsesc
  • văpseam
  • văpsii
  • văpsisem
a II-a (tu)
  • văpsești
(să)
  • văpsești
  • văpseai
  • văpsiși
  • văpsiseși
a III-a (el, ea)
  • văpsește
(să)
  • văpsească
  • văpsea
  • văpsi
  • văpsise
plural I (noi)
  • văpsim
(să)
  • văpsim
  • văpseam
  • văpsirăm
  • văpsiserăm
  • văpsisem
a II-a (voi)
  • văpsiți
(să)
  • văpsiți
  • văpseați
  • văpsirăți
  • văpsiserăți
  • văpsiseți
a III-a (ei, ele)
  • văpsesc
(să)
  • văpsească
  • văpseau
  • văpsi
  • văpsiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vopsea, vopsele / vopsea, vopselurisubstantiv feminin

  • 1. Materie colorantă obținută prin suspensia unui pigment într-un lichid, folosită la colorarea diferitelor obiecte. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote poetic Jos s-așterne covorul văpsit cu mii de văpsele, Ce singură firea-l țese din ierburi și floricele. HASDEU, R. V. 61. DLRLC
    • 1.1. prin specializare Culoare folosită în pictură. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Și mai dă-i, doamne, vopsele Și hîrtie chinezească, Pentru ca, mînjind cu ele, Slava ta s-o smîngălească. ARGHEZI, V. 11. DLRLC
      • format_quote figurat învechit Alții au descris și vor descrie aceste întimplări mărețe, cu mai multă pompă, cu mai frumoase văpsele. ARHIVA R. I 120. DLRLC
      • format_quote figurat învechit Voi pune a mea silință Adevăru-a imita, Măcar în vorbele mele Să poci să găsesc văpsele. ALEXANDRESCU, M. 224. DLRLC
    • chat_bubble familiar A ieși la vopsea = a o scoate la capăt, a ieși din încurcătură. DLRLC
      • format_quote Ne mai socotim mîine, duminică. Om vedea atunci cum ieșim la vopsea. PAS, L. II 52. DLRLC
  • 2. învechit Culoare (a unui obiect). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ochii lui aveau încă o ușure văpsea de alb-albastru. NEGRUZZI, S. I 58. DLRLC
etimologie:
  • Vopsi + sufix -eală. DEX '09 DEX '98 NODEX

vopsi, vopsescverb

  • 1. tranzitiv A colora un obiect, acoperindu-i suprafața cu pensula sau prin stropire cu un strat de vopsea ori muindu-l într-o soluție colorantă și lăsându-l să se îmbibe; a colora un lichid punând în el o substanță colorantă. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: boi
    • format_quote Aparatul de radio [era] pus pe o măsuță înaltă, vopsită în negru, cu flori verzi. DUMITRU, N. 182. DLRLC
    • format_quote Dușumeaua, vopsită cu roșu, e roasă pe alocuri. STANCU, U.R.S.S. 43. DLRLC
    • format_quote Au sosit surorile albastre ale Dimineții ca să vopsească pe ferești lumină. ISAC, O. 226. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv popular A (se) stropi; a (se) păta; a (se) mânji. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mustățile, iarba, cămașa lui George erau vopsite de sînge. REBREANU, I. 40. DLRLC
    • format_quote Poporul e stîlpul țării... fiecare părticică de pămînt e văpsită cu sîngele lui. RUSSO, O. 19. DLRLC
  • 3. reflexiv A se farda; a se machia, a se sulimeni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dresul, sulimanul și rumeneala cu care se văpsea... au tras largi și adînci brazde pe obrajii ei. GHICA, la CADE. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.