vopsea sf [At: VARLAAM, C. 24 / V: (îvp) văp~, văpseală, ~lă, (reg) vapsa, văcsa, văcsală, văcsea, văcseală, văpsa, văpsală, văpsană, văpsă, văpseauă, vep~, ~sa, vocsea, vopsă, ~lă / Pl: ~ele, (pop) ~eli, (reg) ~eluri / E: vopsele (pll vopseală < vopsi + -eală)] 1 Substanță colorantă, naturală sau sintetică, obținută prin suspensia unui pigment într-un lichid, folosită la colorarea diferitelor obiecte Si: (înv) șar¹, (reg) boia (1), farbă (2). 2-3 (Fam; îe) A (nu) ieși (bine) la ~ A (nu) duce ceva la bun sfârșit. 4 (Îrg; îe) A ieși altfel la ~ A obține un rezultat diferit față de cel așteptat. 5 (Reg; îe) A scoate (pe cineva) la văp~ A scoate (pe cineva) dintr-o încurcătură. 6 (Spc) Culoare folosită în pictură. 7 (Înv; azi fam; dep) Fard. 8 (Îvr; lpl) Țesături vopsite. 9 (Fig) Aparență (1). 10 (Fig) Modalitate de a descrie pe cineva (sau ceva). 11 (Îrg) Culoare (1). 12 (Îrg) Nuanță. 13 (Înv) Cartier într-un oraș (mare) (denumit în funcție de culoarea tăblițelor de la case).