3 intrări
49 de definiții
- explicative DEX (31)
- ortografice DOOM (7)
- etimologice (2)
- jargon (1)
- enciclopedice (1)
- sinonime (6)
- arhaisme și regionalisme (1)
Explicative DEX
urez s vz orez1
❍UREZ = OREZ.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
urez n. V. orez.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uréz și (rar) ur, a urá v. tr. (lat. âuguro, -áre, a ura, a prezice după auguriĭ, de unde s’a făcut *agurare, *aurare, urare, cam ca ascultare d. auscultare, ĭar g între vocale a căzut ca și în ĭeŭ, curea, graur, d. ego, corrigia, graculus și ca și în fr. bonheur, d. bonum augurium. În zadar îl derivă uniĭ d. orare, a ruga!). Doresc cuĭva noroc: îțĭ urez biruință! Recit umblînd cu buhaĭu pe la case: unu ură, patru fură, doĭ cotroboĭesc pin șură!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OREZ, (1) s. m., (2) s. n., (3) orezuri, s. n. 1. S. m. Plantă alimentară din familia gramineelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze liniare alungite și cu spice mici, cultivată în terenuri umede pentru fructele ei cu semințe foarte hrănitoare, bogate în amidon (Oryza sativa). ♦ Semințele acestei plante. 2. S. n. Mâncare preparată din orez (1). 3. S. n. Sortiment de orez (1). – Din bg. oriz.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
URA2, urez, vb. I. 1. Tranz. (Construit cu dativul) A adresa cuiva o dorință de bine, de obicei cu ocazia unui eveniment deosebit, a felicita; a închina în sănătatea cuiva. 2. Intranz. A recita versuri populare care conțin urări, când se umblă cu colindul, cu sorcova etc. – Lat. orare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ora v vz ura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oreț1[1] sn vz orez1 modificată
- În original, greșit tipărit: oret1 — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
orez1 [At: (cca 1650) IORGA, B. R. 54 / V: (îrg) ur~, (Trs; Olt) hur~, (Ban; Trs) oriz, (reg) ~eț, uriz / Pl: (îvr) ~uri / E: bg ориз] 1 sm Plantă din familia gramineelor, cultivată în locuri umede și călduroase, pentru fructele ei care constituie un aliment de bază, în special la popoarele orientale (Oryza sativa). 2 sm (Csc) Semințe ale acestei plante. 3 sn (Rar, lpl) Diferite soiuri de semințe ale acestei plante.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oriz s vz orez1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ura2 [At: MOXA, 355/29 / V: (îrg) ora, (înv) urăzi, (reg) uri, urî, ureza, hureza, aura (P: a-u-) / Pzi: 1 urez și (îrg) ur; 4 (reg) urezăm / Cj: 1 și (reg) să ur / Im: 2 și (reg) ură / E: ml orare] 1-2 vti (Înv; adesea urmat de reproducerea unei comunicări în vorbire directă) A vorbi. 3-4 vti (îrg; d. preoți; construit adesea cu dativul și determinat prin „bine”) A cere ocrotirea divină pentru cineva sau pentru ceva Si: a binecuvânta (2). 5-6 vti (Înv; și ccd) A da cuiva ajutorul ceresc Si: a binecuvânta (3). 7 vi (Înv; ccd; determinat prin „bine”) A aduce (prin vorbe) laudă cuiva Si: a binecuvânta (5). 8 vt (Înv; și îf urăzi) A prevesti (1). 9 vt (Construit de obicei cu dativul) A adresa cuiva o dorință de bine (cu prilejul unei aniversări, unui început de acțiune etc. 10 vt (Construit de obicei cu dativul) A închina un pahar în sănătatea cuiva, pentru succesul sau fericirea cuiva. 11 vt (Înv) A saluta. 12 vi A recita versuri populare care conțin urări, când se umblă cu colindul. 13 vi (Reg) A rosti o orație de nuntă. 14 vi (Reg) A chiui (1). 15 vt (Reg; îf ureza) A face cuiva reproșuri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
urăzi v vz ura2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ureza2 v vz ura2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uri1 v vz ura2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uriz s vz orez
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
urî3 v vz ura2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OREZ, Trans. UREZ, Băn. ORIZ (pl. -zuri) sn. 🌿 Plantă din fam. gramineelor, originară din China și din Asia meridională, ale cărei grăunțe, numite tot ~, servesc de hrană mai tuturor popoarelor orientale și constitue și la noi un aliment foarte sănătos; din paiul de ~ se fabrică pălării; din făina acestor grăunțe măcinate se face pudra de ~, întrebuințată la toaleta doamnelor (Oryza sativa) (🖼 3459) [vsl. orizŭ].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
URA2 (urez, Ⓟ ur) vb. tr. și intr. 1 ‡A blagoslovi, a binecuvînta ¶ 2 A cînta, a recita colinde de anul nou: s’aduci vr’o patru surugii de la poștă și să le poroncești ca să ureze ca în agiunu Sfîntului-Vasile (ALECS.); ură tu, măi Chiriece... și noi... să pufnim din gură ca buhaiul (CRG.) ¶ 3 A dori cuiva noroc, sănătate, viață lungă, a-l felicita; Ca să te urez, dă-mi voie, pentru tînăra soție, Cu care te-ai însurat (STAM.); văzui intrînd pe poarta curții locuitorii satului cari veneau să ureze pe noul lor stăpîn (GN.); îi urau drum bun, ori-încotro s’ar întoarce (CRG.) [lat. orare].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
UREZA = HUREZA.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
URÎ (urăsc) I. vb. tr. 1 A avea sentimente de dușmănie pentru cineva sau ceva, a dușmăni: urîtu-l-au toți pe Duca-Vodă și se rugau toți lui Dumnezeu să-i mîntuească din mînele lui (NEC.); nu mustra pre cei răi, pentru ca să nu te urască; mustră pre cel înțelept și te va iubi (BIBL.); Urască-l cei fără de lege, Ce-i pasă lui de ura lor? (VLAH.); să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea (GOR.) ¶ 2 A nu mai putea suferi pe cineva sau ceva, a avea aversiune: Vai, mîndruță, de departe, Ce tot faci de nu scrii carte? Doar hîrtia s’a scumpit, Ori pe mine m’ai urît? (IK.-BRS.); omul care urăște vinul, vrînd să se arate înțelept, nu-i înțelept de loc (CAR.); a-și ~ zilele, a se sătura de viață: multă minte îți mai trebue, zise un străjeriu bătrîn; se vede că ți-ai urît zilele! (CRG.); nu-i ieșea în de bine nimic... ajunse omul să-și urască zilele (ISP.). II. vb. refl. A (i) se urî, a se plictisi; a se sătura de ceva, a nu mai simți nici o plăcere: se urîse Muntenilor cu domnia lui Mihai-Vodă (M.-COST.); am să-ți dau ceva de lucru... să nu te urăști pînă deseară (MERA); e mai bine să pleci și să nu le pară bine, decît să șezi pînă să li se urască de tine (PANN); a i se ~ cu zilele, a se sătura de viață, a nu mai putea suferi viața: lasă-ne în pace, dacă nu ți s’a urît cu zilele (VLAH.); căpitanul... zicea împăratului că... dacă i s’a urît a mai trăi, să vie să se bată cu el (ISP.) [lat. vulg. *horrīre = clas. horrēre, horrescĕre].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
OREZ s. m. Plantă alimentară din familia gramineelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze liniare alungite și cu spice mici, cultivată în terenuri umede pentru fructele ei cu semințe foarte hrănitoare, bogate în amidon (Oryza sativa). ♦ Semințele acestei plante. – Din bg. oriz.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
URA2, urez, vb. I. 1. Tranz. (Construit cu dativul) A adresa cuiva o dorință de bine (cu prilejul unei aniversări, al unui început de acțiune etc.); a închina în sănătatea cuiva. 2. Intranz. A recita versuri populare care conțin urări, când se umblă cu colindul. – Lat. orare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
OREZ s. n. Plantă din familia gramineelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze liniare alungite și spice mici, cultivată în terenuri umede, pentru fructele ei foarte nutritive (Oryza sativa). Exploata zeci de moșii și visa culturi rare de orez și. trestie de zahăr. SADOVEANU, E. 173. Verde foaie de orez, Marița cu. ochii verzi. ȘEZ. VII 169. ♦ (Cu sens colectiv) Fructele acestei cereale. Nu se mai sătura privindu-l pe Nicu... cum mănîncă lacom, ca acum sece ani, farfuria plină cu orez cu lapte aromat cu coajă de lămîie. CAMIL PETRESCU, O. I 326.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
URA2, urez și (2) ur, vb. I. 1. Tranz. (Construit cu dativul) A formula o dorință de bine la adresa cuiva (cu prilejul unei aniversări, al unui început de acțiune etc.); a felicita. Îți mai amintești, veche prietenă, ce mi-ai urat? C. PETRESCU, C. V. 22. Privitorii, cu căciulele în mînă, îi urau drum bun. CREANGĂ, P. 307. ◊ Fig. Batistele se mișcă în aer, urîndu-ne bună-venire. BART, S. M. 31. ◊ (Învechit, construit cu acuzativul) Chelarul și moș Toma grădinarul îmi ieșiră să mă ureze de bună-venire. GANE, N. II 174. «Să trăiască domnul Ștefan» Mii de glasuri îl urează. ALECSANDRI, P. I 34. Boierii închinau și urau pe domn. NEGRUZZI, S. I 151. ◊ Refl. reciproc. Urîndu-și drum bun și petrecere frumoasă, au plecat flăcăii. CARAGIALE, O. III 97. ◊ Intranz. Siimenii și darabanii hăuliră și urară sub ferestre. SADOVEANU, O. VII 110. Pe deal nechează, Pe vale urează (Trîmbița). GOROVEI, C. 368. 2. Intranz. A recita «plugușorul» sau alte colinde de anul nou, umblînd (în grup cu alții) de la casă la casă. Ură tu, măi Chiriece... și noi, măi Zaharia, să pufnim din gură ca buhaiul. CREANGĂ, A. 43. Să le poroncești ca să ureze ca în agiunu sfîntului Vasile. ALECSANDRI, la CADE. Cinstește pe... plugarii ce ură mai frumos. ȘEZ. III 180. ◊ Tranz. (Rar) Lasă-mă... Ca să ur ce mai știu eu... Căci eu știu o urătură. ȘEZ. XVIII 26. 3. Tranz. A face orații de nuntă. Să nu știe mai multe orații sau urări și să nu le ureze la o ocazie ca aceasta a nunților. MARIAN, NU. 222.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
URA2 vb. tr. a exprima o dorință de bine la adresa cuiva; a felicita; a colinda, recitând versuri populare. (< lat. orare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
OREZ m. 1) Plantă erbacee cerealieră cu tulpina de tip pai, cu frunze lungi liniare, cu spice mici și boabe albe. 2) (cu sens colectiv) Cantitate de boabe ale acestei plante. /<bulg. oriz
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A URA urez 1. tranz. 1) (sănătate, noroc, fericire etc.) A dori cu o deosebită afecțiune (cu prilejul unei aniversări, al celebrării căsătoriei etc.). 2) A felicita prin recitarea plugușorului (în seara de Anul Nou); a hăi. 2. intranz. A umbla de la casă la casă, în seara de Anul Nou, cu plugușorul; a hăi. /<lat. orare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
orez n. 1. plantă cereală, originară din India, cultivată în solul umed al țărilor calde (Oryza sativa): orezul este pentru popoarele aziatice, ceeace grâul e pentru popoarele europene; 2. grăunte făinos al acestei plante. [Lat. ORYZA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
urà v. a dori noroc: a ura de Anu-nou. [Lat. ORARE, a grăi].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
oréz m. ca plantă și n. ca materie (ngr. oryzi și rýzi, vgr. óryza, lat. orýza, it. ríso, fr. riz, sp. pg. arroz, mgerm. rîs, ngerm. reis, pol. ryz, rus. ris, bg. sîrb. oríz, vsl. o rizŭ, alb. oris, urez, ung. ris, turc. ruzz, urzz, toate d. ar. ar-roz, arus). O plantă graminee cultivată în terenurile umede din țările calde. Grăunțele acesteĭ plante. – Orezu e originar de pe marginea lacurilor din orientu Asiiĭ. El se cultiva încă de la anu 2800 în ainte de Hristos. Cultura luĭ reușește și în America de Nord, Africa, Italia, Banat, și ar reuși și pe la lacurile Dunăriĭ în România dacă s’ar cultiva. El e baza nutrimentuluĭ Chinejilor și Japonejilor, ca grîu la cele-lalte popoare. Grăunțele luĭ curățate de coajă, albe saŭ gălbuĭ și sticloase, îs foarte întrebuințate și la noĭ la o mulțime de felurĭ de mîncare, maĭ ales la pilaf. (În ainte de orez, la noĭ se consuma maĭ mult meĭ). Făina de orez se întrebuințează în medicină la cataplazme emoliente saŭ uscată ca absorbant în diferite boale de pele, precum și în toaletă supt numele de pudră de orez, care e absolut inofensivă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ur, a urá, V. urez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
urez, -ra inj., urând ger., urat prt.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
orez2 (plantă) s. m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ura1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. urez, 3 urează; conj. prez. 1 sg. să urez, 3 să ureze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
orez1 (plantă) s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ura2 (a ~) vb., ind. prez. 3 urează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
orez s. m., s. n., (sorturi) pl. n. orezuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ura vb., ind. prez. 1 sg. urez, 3 sg. și pl. urează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
orez s. m. – Plantă graminacee (Oryza sativa). – Var. (Banat) oriz, (Trans.) urez. Mr. uriz. Ngr. ỏρύζι, parțial prin intermediul sl. orizu (Tiktin, cf. Vasmer, Gr., 106), cf. alb. oris, bg. șb., cr. oriz (Conev 86). Sunetul e este surprinzător după Tiktin, poate s-a simțit -ez ca suf., cf. chinez, francez.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ura (-rez, at), vb. – 1. A cuvînta, a vorbi în public pentru a emoționa, pentru a convinge sau pentru a binecuvînta. – 2. A face urări de fericire, a binecuvînta, a felicita. – 3. A cînta sau a recita versuri cu ocazia Anului Nou. – Mr. or, ura. Lat. ōrāre (Cipariu, Gram., 44; Densusianu, Rom., XXVIII, 61; Șeineanu, Semasiol., 86; Pușcariu 1830; Densusianu, GS, II, 20; REW 6081), cf. it. orare, prov., cat., sp., port. orar, v. fr. orer, alb. ureum, uron (Philippide, I, 649). – Der. urăciune, s. f. (urare; felicitare; cîntec de sărbătoare), cf. orație; urat, s. n. (felicitare); urător, s. m. (persoană care umblă cu uratul); urătură, s. f. (formulă de felicitare cîntată); urări, s. f. pl. (panglici multicolore cu care se împodobește căciulița tinerilor morți) în Munt.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Jargon
OREZ SĂLBATIC s.n. Graminee originară din America de Nord (Zizania aquatica), neînrudită cu orezul, ale cărei semințe lungi și subțiri, de culoare maronie, sunt comestibile și utilizate de obicei în amestec cu orezul. Conferă preparatelor culinare un aspect și o aromă deosebite, boabele sale devenind prin fierbere de culoare purpurie. [Dicționar gastronomic explicativ, Ed. Gemma Print, 2003]
- sursa: DGE (2003)
- adăugată de gal
- acțiuni
Enciclopedice
ORÉZ (< bg.) s. m. Plantă alimentară anuală din familia poaceelor, cu tulpina înaltă de 80-120 cm, cu inflorescența în panicule și cu fructele cariopse, de formă elipsoidală, comprimate lateral (Oryza sativa). La maturitate, fructele (semințele) rămân îmbrăcate în palee, fiind necesară decorticarea pentru a putea fi consumate. O. este un aliment bogat în amidon (75%), cu o mare valoare calorică; proteinele, deși în cantitate mică (6-8%), au o valoare nutritivă ridicată, fiind ușor digerabile. Pentru a crește, o. are nevoie de temperaturi ridicate în perioada de vegetație și de umiditate abundentă. Cultura o. este foarte veche, ea fiind menționată în vechile scrieri dravidiene și sanscrite. Din suprafața cultivată cu o., 95% se află în Asia (China, India, Japonia, Pakistan, Indonezia), cultura lui fiind răspândită aici din cele mai vechi timpuri. Cel mai mare producător mondial este China (189,8 mil. t, 2000). În Europa, a fost introdus în sec. 8, mai întâi în Spania și Italia. În România, prima orezărie a fost înființată, în 1786, pe malul râului Bârzava, la Topolia (azi com. Banloc). În simbolistica chineză, o., hrana vieții și a nemuririi, este de origine divină, desemnând puritate primordială, bogăție și belșug. ♦ Semințele acestei plante.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
OREZ s. (BOT.; Oryza sativa) (Transilv. și Maram.) rișcașă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
URA vb. v. binecuvânta, blagoslovi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
URA vb. 1. a da. (I-a ~ „bună seara”.) 2. a dori, a pofti, (înv.) a prii. (Îți ~ mult bine.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OREZ s. (BOT.; Oryza sativa) (Transilv. și Maram.) rișcașă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ura vb. v. BINECUVÎNTA. BLAGOSLOVI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
URA vb. 1. a da. (I-a ~ „bună seara”.) 2. a dori, a pofti, (înv.) a prii. (Îți ~ mult bine.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
URA vb. (Ban.) A prevesti. Ur. Praesagio. Ominor. Urĕdz. Idem. Auguros. AC, 379. Forme gramaticale: ind. prez. 1 sg. ur, urădz {AC, 379).; Etimologie: lat. orare.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT1) Surse flexiune: DLRLC | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
orezsubstantiv masculin
- 1. Plantă alimentară din familia gramineelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze liniare alungite și cu spice mici, cultivată în terenuri umede pentru fructele ei cu semințe foarte hrănitoare, bogate în amidon (Oryza sativa). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: rișcașă
- Exploata zeci de moșii și visa culturi rare de orez și trestie de zahăr. SADOVEANU, E. 173. DLRLC
- Verde foaie de orez, Marița cu ochii verzi. ȘEZ. VII 169. DLRLC
- 1.1. Semințele acestei plante. DEX '09 DEX '98
- diferențiere Fructele acestei cereale. DLRLC
- Nu se mai sătura privindu-l pe Nicu... cum mănîncă lacom, ca acum sece ani, farfuria plină cu orez cu lapte aromat cu coajă de lămîie. CAMIL PETRESCU, O. I 326. DLRLC
-
-
-
etimologie:
- oriz DEX '09 DEX '98
ura, urezverb
- 1. (Construit cu dativul) A adresa cuiva o dorință de bine, de obicei cu ocazia unui eveniment deosebit; a închina în sănătatea cuiva. DEX '09 DLRLC MDN '00sinonime: felicita
- Îți mai amintești, veche prietenă, ce mi-ai urat? C. PETRESCU, C. V. 22. DLRLC
- Privitorii, cu căciulele în mînă, îi urau drum bun. CREANGĂ, P. 307. DLRLC
- Batistele se mișcă în aer, urîndu-ne bună-venire. BART, S. M. 31. DLRLC
- Construit cu acuzativul: DLRLC
- Chelarul și moș Toma grădinarul îmi ieșiră să mă ureze de bună-venire. GANE, N. II 174. DLRLC
- «Să trăiască domnul Ștefan» Mii de glasuri îl urează. ALECSANDRI, P. I 34. DLRLC
- Boierii închinau și urau pe domn. NEGRUZZI, S. I 151. DLRLC
-
- Urîndu-și drum bun și petrecere frumoasă, au plecat flăcăii. CARAGIALE, O. III 97. DLRLC
- Siimenii și darabanii hăuliră și urară sub ferestre. SADOVEANU, O. VII 110. DLRLC
- Pe deal nechează, Pe vale urează (Trâmbița). GOROVEI, C. 368. DLRLC
-
- 2. A recita versuri populare care conțin urări, când se umblă cu colindul, cu sorcova etc. DEX '09 DLRLC MDN '00 NODEX
- Ură tu, măi Chiriece... și noi, măi Zaharia, să pufnim din gură ca buhaiul. CREANGĂ, A. 43. DLRLC
- Să le poroncești ca să ureze ca în agiunu sfîntului Vasile. ALECSANDRI, la CADE. DLRLC
- Cinstește pe... plugarii ce ură mai frumos. ȘEZ. III 180. DLRLC
- Lasă-mă... Ca să ur ce mai știu eu... Căci eu știu o urătură. ȘEZ. XVIII 26. DLRLC
-
- 3. A face orații de nuntă. DLRLC
- Să nu știe mai multe orații sau urări și să nu le ureze la o ocazie ca aceasta a nunților. MARIAN, NU. 222. DLRLC
-
etimologie:
- orare DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.