3 intrări
42 de definiții
din care- explicative (24)
- morfologice (10)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- specializate (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
uluci vt [At: TDRG / Pzi: -ucesc / E: uluc] (Reg) 1 A face un uluc (18). 2 A ulucări.
ULUCI, ulucesc, vb. IV. Tranz. A face un uluc (4). – Din uluc.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
ulucì v. a netezi ulucele sau scândurile dușumelii.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ULUC, uluce, s. n. 1. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau în piatră, din care se adapă vitele sau în care li se pune nutrețul. 2. Canal de lemn sau de tablă pus de-a lungul streșinii caselor, pentru a aduna și a conduce spre burlane apa de pe acoperișuri. ♦ Canal, țeavă pentru captarea și scurgerea apei dintr-un izvor. 3. Jgheab de scânduri prin care curge apa pentru a pune în mișcare o moară; lăptoc, scoc (1). ♦ Jgheab prin care curge făina măcinată (la moară). 4. Scobitură, șanț făcut de-a lungul unei piese de lemn, pentru a se putea îmbina cu altă piesă. – Din tc. oluk.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ULUCĂ, uluci, s. f. 1. Scândură groasă întrebuințată în construcții, mai ales la construirea gardurilor și a împrejmuirilor. 2. Gard din scânduri; zăplaz. – Probabil refăcut din uluce (pl. lui uluc).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
oluc sn vz uluc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oluc-hac s [At: IORGA, S. D. XII, ap. DLR / S și: oluchac / Pl: nct / E: tc oluk hakki] (Înv) Bir pe negoțul de vite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
uluc2 sn vz ulucă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uluc1 sn [At: I. IONESCU, C. 230/17 / V: (reg) hu~ sm, ol~, ~ă sf, ~ug sm (Pl și: ~ugi) / Pl: ~uce, ~uci sm, (reg) ~uri / E: tc oluk] 1 Jgheab. 2 Canal (pentru scurgerea apei). 3 (Rar; îe) A face gura ~ A apropia buzele, în formă de jgheab. 4 (Reg) Mic jgheab din scânduri, prin care se toarnă vinul din pritoacă în cadă. 5 Troacă. 6 (Reg) Albie de spălat mfele. 7 (Reg) Varniță. 8 Jgheab pentru scurgerea apei de pe acoperișul casei. 9 (Reg) Olan. 10 (Reg) Prispa casei. 11 (Mol) Jgheab de scânduri pe care curge apa ce mișcă roata morii Si: lăptoc, scoc. 12 Jgheab sau țeavă prin care curge făina la moară Si: vrană, (pop) piscoaie. 13 (Mol) Jilip. 14 (Mol; Dob) Jgheab în care se calcă strugurii Si: călcător. 15 (Reg) Covată la piuă. 16 (Reg) Vas (paralelipipedic) de scândură, în care se ține brânza la saramură. 17 (Rar) Fel de atelă din sârmă, căptușită pe dinăuntru cu vată, pentru protejarea membrelor fracturate. 18 Canelură (1). 19 Scobitură de-a lungul mesei dulgherului, în care se țin sculele. 20 (Mun) Unealtă de dulgherie, probabil pentru făcut caneluri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ulucă1 sf [At: (a. 1791) IORGA, S. D. VII, 10 / V: uluc sn (Pl și: ~uci sm) / Pl: ~uci, (înv) ~uce / E: ns cf uluc1] 1 Scândură utilizată în construcții, mai ales la facerea gardurilor Si: leaț, ostreț, șipcă. 2 (Reg; mpl) Ulucărie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ulucă2 sf vz uluc1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ulug sn vz uluc1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ULUC, uluce, s. n. 1. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau în piatră, din care se adapă vitele sau în care li se pune nutrețul. 2. Canal de lemn sau tablă pus de-a lungul streșinii caselor, pentru a aduna și a conduce spre burlane apa de pe acoperișuri. ♦ Canal, țeavă pentru captarea și scurgerea apei dintr-un izvor. 3. Jgheab de scânduri prin care curge apa pentru a pune în mișcare o moară; lăptoc, scoc (1). ♦ Jgheab prin care curge (la moară) făina măcinată. 4. Scobitură, șanț făcut de-a lungul unei piese de lemn, pentru a se putea îmbina cu altă piesă. – Din tc. oluk.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ULUCĂ, uluci, s. f. 1. Scândură groasă întrebuințată în construcții, mai ales la facerea gardurilor și a împrejmuirilor. 2. Gard din scânduri; zăplaz. – Probabil refăcut din uluce (pl. lui uluc).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ULUC, uluce, s. n. 1. Jgheab (de scînduri, de piatră sau dintr-un trunchi de copac) din care se adapă vitele sau în care se pune nutrețul pentru vite. Oile le mulgea, Uluc cu lapte umplea Și pe voinic îl băga... De rane se vindeca. ȘEZ. III 66. La fîntînă că venea, La uluce se punea Și din apă bea și bea. TEODORESCU, P. P. 689. 2. Canal de lemn sau de tablă, montat de-a lungul streșinii caselor, pentru a aduna apa de pe acoperiș și a o conduce spre burlane. ◊ (Poetic) Aste lacrimi strecurîndu-se pe lîngă zbîrciturile nasului ca pe niște uluce firești, ajungeau sub buza dedesubt. NEGRUZZI, S. I 6. ♦ Canal, țeavă pentru captarea și scurgerea apei dintr-un izvor. 3. Jgheab făcut din scînduri prin care curge apa pentru punerea în mișcare a unei mori de apă; lăptoc, scoc. ♦ Jgheab prin care curge făina din moară. S-a coborît la covată, a înlăturat măcinișul lui Șaban și a potrivit la uluc sacul său. SADOVEANU, O. L. 190. 4. Scobitură, șanț de-a lungul unei piese de lemn, făcut astfel încît piesa să se poată îmbina cu altă piesă. – Pl. și: (m.) uluci (CAZIMIR, L. U. 37).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ULUCĂ, uluci, s. f. 1. Scîndură întrebuințată în construcții, mai ales la facerea gardurilor și a împrejmuirilor. Dincă se îndreptă spre o poartă de uluci ascuțite sus. CAMIL PETRESCU, O. II 7. Pe dreapta începea gardul de uluci. REBREANU, R. I 78. 2. (Mai ales la pl.) Gard făcut din uluci (1). Privesc peste ulucă la vecin. BENIUC, V. 84. Trîntise portița de la uluci, tropăise prin curte în goană apăsată, smuncise clanța ușii de afară. SADOVEANU, M. C. 141. A suit la niște uluci, le-a sărit; pe urmă, alt șanț și alte garduri. CARAGIALE, P. 87. – Pl. și: uluce (ODOBESCU, S. I 109).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ULUC ~ce n. 1) Vas făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau în piatră, folosit pentru adăpatul vitelor; adăpătoare. 2) Jgheab pentru scurgerea apei de ploaie, fixat sub acoperișul caselor; streașină. 3) Canal din scânduri prin care curge apa pentru a pune în mișcare roata unei mori; lăptoc; scoc. 4) Jgheab prin care curge făină la moară. 5) Șanț mic făcut pe muchia unei piese de lemn pentru a se îmbina cu altă piesă. /<turc. oluk
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ULUCĂ ~ci f. 1) Scândură groasă din care se fac garduri. 2) Îngrăditură făcută din astfel de scânduri. /<Din uluce pl.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
uluc n. 1. canal de scurgere la o casă, jghiabul de ploaie sau pentru nutrețul vitelor; 2. o parte a teascului (la culesul viilor); 3. scocul morii. [Turc. ULUK, canal, jghiab].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ulucă f. 1. scândură groasă, cu care se închide un loc; 2. gard de uluci: grădina era înconjurată cu uluci de scânduri de stejar GHICA. [Lit. scândură de uluc sau de jghiab].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
olúc, V. uluc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) palánc n., pl. urĭ, și palán, pl. e (ung. palánk, par, palisadă, d. it. palanca. V. palancă 2). Trans. Munt. Gard de scîndurĭ groase orĭ de parĭ groșĭ. (Cel de scîndurĭ supțirĭ se numește ulucă, mold. zaplaz). – Și pălan, pl. e, și pălant, pl. e și urĭ. V. stobor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ulúc (est) și olúc (Ban.) n., pl. e (turc. oluk, uluk, d. ngr. avláki, canal, de unde și alb. lĭuk, lĭugu, jgheab, și flĭugă, scîndură. D. turc. oluk vine reluat ngr. lúki; bg. oluk). Jgheab (troacă de adăpat vitele), canal de tinichea pus la marginea acoperișuluĭ și prelungit pe lîngă zidurĭ ca să se scurgă apa de ploaĭe, țeavă pusă ca să se scurgă mustu, făina ș. a.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ulúcă f., pl. ĭ (d. uluc). Vest. Scîndură de gard: mitocancele se uĭtaŭ peste ulucĭ. V. palanc și stobor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
uluc (jgheab) s. n., pl. uluce
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
ulucă (scândură) s. f., g.-d. art. ulucii; pl. uluci
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
uluc (jgheab) s. n., pl. uluce
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ulucă (scândură) s. f., g.-d. art. ulucii; pl. uluci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
uluc s. n., pl. uluce
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ulucă s. f., g.-d. art. ulucii; pl. uluci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
uluc, pl. uluce
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
ulucă, pl. uluci
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
uluc, -ce (jghiab).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
ulucă, -ci (gard).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ULUC s. 1. v. adăpătoare. 2. (reg.) șipot. (~ la streașina casei.) 3. v. scoc. 4. v. jilip. 5. nut.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ULUCĂ s. 1. (înv. și reg.) stobor, (Olt. și Munt.) ștachetă. (Gard de ~i.) 2. v. gard.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ULUC s. 1. adăpătoare, jgheab, troacă, (pop.) teică, (înv. și reg.) scoc, (reg.) moldă, vălău, (Bucov. și Transilv.) hălău, (Munt., Olt. și Ban.) piuă. (~ pentru adăpatul vitelor.) 2. (reg.) șipot. (~ la streașina casei.) 3. jgheab, lăptoc, scoc, (pop.) burlan, (prin Ban.) ton, (Olt. și Transilv.) vălău. (~ la moară.) 4. jilip, scoc, (reg.) riz, rol. (~ pentru deplasarea în pantă a lemnelor, în exploatări.) 5. (TEHN.) nut. (~ la o piesă de lemn.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ULUCĂ s. 1. (înv. și reg.) stobor, (Olt. și Munt.) ștachetă. (Gard de ~i.) 2. gard, împrejmuire, îngrăditură, ocol, (înv. și reg.) ogradă, stobor, (reg.) tîrcol, (Mold. și Bucov.) zăplaz, (înv.) cuprins. (Și-a ridicat o ~ în jurul curții.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
uluc (-curi), s. n. – 1. Scoc, canal format din două sau trei scînduri de lemn. – 2. Țeavă, tub la o sursă de apă. Tc. uluk, oluk (Șeineanu, II, 372; Lokotsch 2132), cf. alb. ulluk (Philippide, II, 379). – Der. ulucă, s. f. (blană, dulap, scîndură groasă; gealău, ciubucar); uluci, vb. (a face caneluri); ulucit, s. n. (acțiunea de a uluci); ulucitor, s. n. (ciubucar); ulucar, s. m. (varietate de crap, Cyprinus carpio hungaricus).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
uluci, ulucesc, vb. IV (reg.) a netezi ulucile sau scândurile dușumelii la o casă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uluc, uluci, s. m. – 1. Jgheab din scânduri pe care se expediază buștenii de la munte la vale (Gh. Pop, 1971: 88). 2. Partea de la stăvilar până la moară pe care vine apa (Felecan, 1983). – Din tc. oluk (Șăineanu, DEX, DER, MDA); cuv. autohton, cf. alb. ulluk (Philippide).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
uluc, -i, s. m. – Jgheab din scânduri pe care se expediază buștenii de la munte la vale (Gh. Pop 1971: 88). Partea de la stăvilar până la moară pe care vine apa (Felecan 1983). – Din tc. oluk (Șeineanu, DEX, DER), cf. alb. ulluk (Philippide).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (VT406) Surse flexiune: DLRM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv neutru (N2) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DLRLC | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DLRLC | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
uluci, ulucescverb
etimologie:
- uluc DLRM
uluc, ulucesubstantiv neutru
- 1. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau în piatră, din care se adapă vitele sau în care li se pune nutrețul. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: adăpătoare
- Oile le mulgea, Uluc cu lapte umplea Și pe voinic îl băga... De rane se vindeca. ȘEZ. III 66. DLRLC
- La fîntînă că venea, La uluce se punea Și din apă bea și bea. TEODORESCU, P. P. 689. DLRLC
-
- 2. Canal de lemn sau de tablă pus de-a lungul streșinii caselor, pentru a aduna și a conduce spre burlane apa de pe acoperișuri. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: streașină
- Aste lacrimi strecurîndu-se pe lîngă zbîrciturile nasului ca pe niște uluce firești, ajungeau sub buza dedesubt. NEGRUZZI, S. I 6. DLRLC
- 2.1. Canal, țeavă pentru captarea și scurgerea apei dintr-un izvor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 3. Jgheab de scânduri prin care curge apa pentru a pune în mișcare o moară; scoc (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- 3.1. Jgheab prin care curge făina măcinată (la moară). DEX '09 DLRLC NODEX
- S-a coborît la covată, a înlăturat măcinișul lui Șaban și a potrivit la uluc sacul său. SADOVEANU, O. L. 190. DLRLC
-
-
- 4. Scobitură, șanț făcut de-a lungul unei piese de lemn, pentru a se putea îmbina cu altă piesă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
etimologie:
- oluk DEX '09 DEX '98 NODEX
ulucă, ulucisubstantiv feminin
- 1. Scândură groasă întrebuințată în construcții, mai ales la construirea gardurilor și a împrejmuirilor. DEX '09 DLRLC NODEX
- Dincă se îndreptă spre o poartă de uluci ascuțite sus. CAMIL PETRESCU, O. II 7. DLRLC
- Pe dreapta începea gardul de uluci. REBREANU, R. I 78. DLRLC
-
- 2. Gard din scânduri. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: zăplaz
- Privesc peste ulucă la vecin. BENIUC, V. 84. DLRLC
- Trîntise portița de la uluci, tropăise prin curte în goană apăsată, smuncise clanța ușii de afară. SADOVEANU, M. C. 141. DLRLC
- A suit la niște uluci, le-a sărit; pe urmă, alt șanț și alte garduri. CARAGIALE, P. 87. DLRLC
-
etimologie:
- uluce (pluralul lui uluc). DEX '09 DEX '98 NODEX