12 definiții pentru ubicuitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UBICUITÁTE s. f. (Livr.) (în religiile superioare) Atribut al divinității de a fi prezent peste tot în același timp. [Pr.: -cui-i-] – Din fr. ubiquité.
UBICUITÁTE s. f. (Livr.) Însușire atribuită cuiva (de obicei divinității) de a putea fi prezent pretutindeni (sau în mai multe locuri) în același timp. [Pr.: -cu-i-] – Din fr. ubiquité.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
UBICUITÁTE s. f. (Livresc) Calitatea de a fi prezent pretutindeni (sau în mai multe locuri) în același timp. Totul e o simplă iluzie, persoana fiind una singură, cu darul vrăjitoresc al ubicuității. RALEA, O. 77. – Pronunțat: -cu-i-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UBICUITÁTE s.f. (liv.) Starea celui care este prezent pretutindeni sau în mai multe locuri în același timp. [Pron. -cu-i-. Var. ubicvitate s.f. / Cf. fr. ubiquité, lat. ubiquitas < lat. ubique – peste tot].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
UBICUITÁTE s. f. însușire, stare a cuiva care poate fi prezent pretutindeni sau în mai multe locuri în același timp; omniprezență. (< fr. ubiquité)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
UBICUITÁTE f. livr. 1) Caracter ubicuu. 2) (despre divinități) Proprietate supranaturală de a fi prezent pretutindeni în același timp. /<fr. ubiquité
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ubicuitate f. starea celui ce se află pretutindenea: are darul ubicuității.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
ubicuitáte (livr.) (-cu-i-) s. f., g.-d. art. ubicuitắții
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ubicuitáte s. f. (sil. -cu-i-), g.-d. art. ubicuității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ubicuitate (u-i)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
UBICUITÁTE s. v. omniprezență.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ubicuitate s. v. OMNIPREZENȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -cu-i-
substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ubicuitate livresc
- 1. (În religiile superioare) Atribut al divinității de a fi prezent peste tot în același timp.exemple
- Totul e o simplă iluzie, persoana fiind una singură, cu darul vrăjitoresc al ubicuității. RALEA, O. 77.surse: DLRLC
-
- 2. Caracter ubicuu.surse: NODEX
etimologie:
- limba franceză ubiquitésurse: DEX '09 DEX '98 DN