5 intrări
20 de definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRẤNTĂ, trânte, s. f. Luptă sportivă corp la corp între doi adversari care caută să se doboare unul pe altul numai cu ajutorul brațelor. – Din trânti (derivat regresiv).
trantă sf [At: LEXIC REG. 95 / Pl: ~te / E: ns cf trantaliu] (Reg) Femeie proastă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tranță sf vz zdreanță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trănță sf vz zdreanță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trântă sf [At: LB / Pl: ~te / E: pvb trânti1] 1 Luptă corp la corp între doi oameni neînarmați, care caută să se doboare unul pe altul Si: trântire (4), (pop) trânteală (1), (reg) trântit1 (3), trântită2 (9), trântitură1 (3). 2 (Pex) Încăierare. 3 Doborâre la pământ. 4 (Pfm) Trântitură1 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRẤNTĂ, trânte, s. f. Luptă corp la corp între doi sau mai mulți oameni neînarmați, care caută să se doboare unul pe altul (numai cu ajutorul brațelor). – Din trânti (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRÎ́NTĂ, trînte, s. f. Luptă corp la corp între doi (sau mai mulți) oameni neînarmați, care caută să se doboare unul pe altul; încăierare. Prinși fără veste, unii au fugit înapoi la curte... alții s-au luat cu voi la trîntă. PAS, Z. I 64. Mai bine să ne întrecem din trîntă. CREANGĂ, P. 52. În lupta și trînta aceasta, masa se răsturnase... și vinul amestecat cu sînge făcuse o baltă pe lespezile salei. NEGRUZZI, S. I 152. ◊ Fig. Acest prieten al nostru, urmă filozoful Neonil, se pune la trîntă și cu Dunărea. SADOVEANU, P. M. 179.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRÂNTĂ ~e f. 1) Luptă corp la corp între două persoane, care caută să se doboare unul pe altul la pământ cu ajutorul brațelor. 2) Cădere violentă cu toată greutatea corpului. /v. a trânti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
trântă f. exercițiu gimnastic, luptă piept la piept. [Tras din trântì].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trî́ntă f., pl. e (d. trîntesc). Aruncare saŭ răsturnare la pămînt a unuĭ adversar în luptă: ĭ-a tras o trîntă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
trấntă s. f., g.-d. art. trấntei; pl. trấnte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trântă s. f., g.-d. art. trântei; pl. trânte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
TRÂNTĂ s. v. luptă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TRÂNTĂ s. (SPORT) voinicească.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TRÎNTĂ s. (SPORT) voinicească.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
trîntă s. v. LUPTĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
TRÎNTĂ subst. 1. Trînlescu înv., 1890. 2. Trînteci, P. (RA VI 45). 3. Trăntuș, R. munt. (Sd VII 39, 353). 4. Trantea, T. (T-Jiu). 5. Trîntilă, act.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a lua o trântă expr. a se împiedica și a cădea.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a lua porcul la trântă expr. (d. femei) a practica felația.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trântă, trânte s. f. 1. denunț. 2. căzătură.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
trântă
- 1. Luptă sportivă corp la corp între doi adversari care caută să se doboare unul pe altul numai cu ajutorul brațelor.exemple
- Prinși fără veste, unii au fugit înapoi la curte... alții s-au luat cu voi la trîntă. PAS, Z. I 64.surse: DLRLC
- Mai bine să ne întrecem din trîntă. CREANGĂ, P. 52.surse: DLRLC
- În lupta și trînta aceasta, masa se răsturnase... și vinul amestecat cu sînge făcuse o baltă pe lespezile salei. NEGRUZZI, S. I 152.surse: DLRLC
- figurat Acest prieten al nostru, urmă filozoful Neonil, se pune la trîntă și cu Dunărea. SADOVEANU, P. M. 179.surse: DLRLC
-
- 2. Cădere violentă cu toată greutatea corpului.surse: NODEX
etimologie:
- derivat regresiv trântisurse: DEX '98 DEX '09