scârnăvie sf [At: CORESI, EV. 134 / V: (reg) schir~ / Pl: ~ii / E: scârnav + -ie] 1 (Îvp) Excremente (1). 2 (Pgn) Murdărie (1). 3 (Fig) Om, animal, fapt etc. respingător. 4 (Fig) Om josnic, demn de dispreț, care provoacă scârbă (5) (morală) Si: (rar) scârnăvenie, (reg) scârnăvitură. 5 (Fig) Însușirea de a fi scârnav (5) Vz infamie, mârșăvie, mișelie, josnicie, ticăloșie. 6 (Ccr) Om, lucru, fapt etc. josnic. 7 Faptă, purtare sau petrecere imorală Si: desfrâu, dezmăț, orgie. 8 (Înv; fig) Profanare. 9 (Reg; îf schirnăvie) Văicăreală.

SCÂRNĂVIE ~i f. 1) Caracter scârnav. 2) fig. Ceea ce este scârnav. [G.-D. scârnăviei] /scârnav + suf. ~ie

scârnăvie f. murdărie.

schirnăvie sf vz scârnăvie

SCÎRNĂVIE, scîrnăvii, s. f. 1. Lucru scîrnav; murdărie. Parcă-l stropește cu toate scîrnăviile. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 162. 2. (Adesea ca epitet, urmat de determinări introduse prin prep. «de») Om (mai rar lucru, faptă) fără valoare, de nimic, vrednic de dispreț. Scîrmă-te la ciorap, scîrnăvie, și pune restul, pînă la pol, în căldărușă...! STANCU, D. 359. Ce? O scîrnăvie de băiat... să-mi poroncească mie? SBIERA, P. 72. Mă rog, băbacă... crede, nu am scris o scîrnăvie și o carte ră. KOGĂLNICEANU, S. 101.

scîrnăvíe f. (d. scîrnav). Triv. Murdărie. Fig. Om păcătos, om vrednic de dispreț.

scârnăvie (pop.) s. f., art. scârnăvia, g.-d. art. scârnăviei; pl. scârnăvii, art. scârnăviile (desp. -vi-i-)

scârnăvie s. f., art. scârnăvia, g.-d. art. scârnăviei; pl. scârnăvii, art. scârnăviile

scârnăvie s. f., art. scârnăvia, g.-d. art. scârnăviei; pl. scârnăvii, art. scârnăviile

SCÂRNĂVIE s. 1. v. scârboșenie. 2. v. lichea.

SCÂRNĂVIE s. v. abjecție, desfrâu, dezmăț, excrement, fărădelege, fecale, imoralitate, impudoare, indecență, infamie, jeg, josnicie, mișelie, mârșăvie, murdărie, necurățenie, necuviință, nelegiuire, nemernicie, nerușinare, netrebnicie, obscenitate, orgie, pângărire, pornografie, profanare, scabrozitate, spurcare, ticăloșie, trivialitate, vulgaritate.

SCÎRNĂVIE s. 1. scîrboșenie, spurcăciune. (Ce e ~ asta?) 2. derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, pușlama, secătură, (pop. și fam.) cioflingar, (înv. și reg.) pujlău, (reg.) orbete, oșiștie, postoroncă, pujlă, (Mold.) nandralău, poghibală, (Transilv. și Maram.) techergheu, (înv.) ștrengar, (fam.) cutră, marțafoi, (fig.) căzătură, otreapă, zdreanță, (reg. fig.) loază, (arg.) sichimea. (Este o ~ omul acela.)

scîrnăvie s. v. ABJECȚIE. DESFRÎU. DEZMĂȚ. EXCREMENT. FĂRĂDELEGE. FECALE. IMORALITATE. IMPUDOARE. INDECENȚĂ. INFAMIE. JEG. JOSNICIE. MIȘELIE. MÎRȘĂVIE. MURDĂRIE. NECURĂȚENIE. NECUVIINȚĂ. NELEGIUIRE. NEMERNICIE. NERUȘINARE. NETREBNICIE. OBSCENITATE. ORGIE. PÎNGĂRIRE. PORNOGRAFIE. PROFANARE. SCABROZITATE. SPURCARE. TICĂLOȘIE. TRIVIALITATE. VULGARITATE.