2 intrări

34 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

TRANSPARÉNT, -Ă, transparenți, -te, adj., s. n. I. Adj. 1. Care poate fi străbătut de radiații electromagnetice (mai ales de lumină), fără ca acestea să fie absorbite sau difuzate; prin care se poate vedea clar, care lasă să se distingă conturul și detaliile obiectelor; străveziu. ♦ Fig. Diafan, subțire, delicat; firav. 2. Fig. Care poate fi ușor înțeles sau ghicit; limpede, clar. II. S. n. Foaie de hârtie cu linii groase, paralele, care se așază sub hârtia de scris, pentru a înlesni scrierea în rânduri drepte. – Din fr. transparent, lat. transparens, -ntis.

TRANSPARÉNȚĂ, transparențe, s. f. (Adesea fig.) Proprietate a unor corpuri sau a unor medii de a fi transparente. – Din fr. transparence.

TRANSPARÉNT, -Ă, transparenți, -te, adj., s. n. I. Adj. 1. Care poate fi străbătut de radiații electromagnetice (mai ales de lumină), fără ca acestea să fie absorbite sau difuzate; prin care se poate vedea clar, care lasă să se vadă limpede conturul și detaliile obiectelor aflate de partea opusă; străveziu. ♦ Fig. Diafan, subțire, delicat; firav. 2. Fig. Care poate fi ușor înțeles sau ghicit; limpede, clar. II. S. n. Foaie de hârtie cu linii groase, paralele, care se așază dedesubtul hârtiei de scris, pentru a înlesni scrierea în rânduri drepte. – Din fr. transparent, lat. transparens, -ntis.

TRANSPARÉNȚĂ, transparențe, s. f. (Adesea fig.) Proprietate a unor corpuri sau a unor medii de a fi transparente. – Din fr. transparence.

TRANSPARÉNT1, transparente, s. n. 1. Foaie de hîrtie liniată cu linii groase paralele, care se așază dedesubtul hîrtiei de scris, pentru a permite să se scrie în rînduri drepte. Într-o scrisoare caligrafiată cu transparent dedesubt, Vartolomeu Diaconu... îl ruga respectuos să-l miluiască și pe dînsul cu vreo acțiune Voievoda. C. PETRESCU, A. 354. 2. (Rar) Stor de pînză sau de șipci la ferestre; transperant.

TRANSPARÉNT2, -Ă, transparenți, -te, adj. 1. (Despre un corp sau un mediu) Care poate fi străbătut de radiații electromagnetice (mai ales de lumină) fără ca acestea să fie absorbite sau difuzate; prin care se poate vedea clar, care lasă să se vadă limpede forma și culoarea obiectelor; străveziu. Și talia-i ca-n marmură săpată Strălucea albă-n transparentul strai. EMINESCU, O. IV 77. Ceriul limpede și transparent se întindea deasupra noastră ca un văl subțire și albăstriu. ALECSANDRI, O. P. 283. Se zărește pe pînzătura astă transparentă umbra neclintită a reginei. NEGRUZZI, S. III 376. ◊ (Poetic) Vîntul curge spre cîmpie Transparent și uniform, Toate ierburile-nvie, Toate țarinile dorm. TOPÎRCEANU, P. 216. ♦ Fig. Diafan, subțire, delicat, slab, firav. Ar putea să-i prindă mînuța ei albă, să se uite la transparentele-i degete oare întregi. EMINESCU, N. 74. 2. Fig. (Despre oameni și despre manifestările lor) Care poate fi ușor ghicit sau înțeles; clar, limpede. Jocul lui Nedelca Păstrăvan este prea transparent. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 224, 2/3. Femeia ta, ajunsă transparentă, în sufletul căreia citești ca într-o carte deschisă, sub ochii tăi o vezi cum se transformă. BART, E. 224.

TRANSPARÉNȚĂ, transparențe, s. f. Calitatea de a fi transparent2. E alb, E numai alb Ca-ntr-un decor alpin Cu grijă așezat Sub un clopot de cleștar curat Prin a cărui transparență ideală Trec razele, cu străluciri, ca de beteală. CAMIL PETRESCU, V. 98. În transparențe de aer și lumină s-aprinde un joc de licăriri ciudate. BART, S. M. 22. M-așez privind în clarul lunii sub transparența atmosferii. MACEDONSKI, O. I 64.

!transparént1 (tran-spa-/trans-pa-) adj. m., pl. transparénți; f. transparéntă, pl. transparénte

!transparént2 (foaie, folie) (tran-spa-/trans-pa-) s. n., pl. transparénte

!transparénță (tran-spa-/trans-pa-) s. f., g.-d. art. transparénței; pl. transparénțe

transparént adj. m. (sil. mf. trans-), pl. transparénți; f. sg. transparéntă, pl. transparénte

transparént (foaie liniată) s. n. (sil. mf. trans-), pl. transparénte

transparénță s. f. (sil. mf. trans-), g.-d. art. transparénței; pl. transparénțe

TRANSPARÉNT adj. 1. clar, străveziu. (O lentilă ~.) 2. v. vaporos. 3. v. rar. 4. v. limpede.

TRANSPARÉNT adj. v. clar, deslușit, explicit, expres, inteligibil, lămurit, limpede, net, precis, răspicat.

TRANSPARÉNȚĂ s. v. claritate, inteligibilitate, limpezeală, limpezime.

TRANSPARÉNȚĂ s. 1. claritate. (~ a unei lentile.) 2. diafanitate, (rar) străvezime, transparițiune, (înv.) prevedere, străvedere. (~ unui material textil.) 3. v. limpezime. 4. (POL.) glasnost.

TRANSPARÉNT, -Ă adj. 1. Prin care se poate vedea clar, străveziu, diafan. 2. (Fig.) Care poate fi înțeles, ghicit ușor; clar, limpede. // s.n. Foaie de hârtie pe care sunt trase linii groase paralele și care se pune dedesubtul hârtiei de scris pentru a se putea scrie drept. [< fr. transparent, cf. lat. transparens].

TRANSPARÉNȚĂ s.f. Calitatea a ceea ce este transparent. [Cf. fr. transparence].

Intrare: transparent
  • silabisire: trans-
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular transparent transparentul transparentă transparenta
plural transparenți transparenții transparente transparentele
genitiv-dativ singular transparent transparentului transparente transparentei
plural transparenți transparenților transparente transparentelor
vocativ singular
plural
Intrare: transparență
transparență substantiv feminin
  • silabisire: trans-
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular transparență transparența
plural transparențe transparențele
genitiv-dativ singular transparențe transparenței
plural transparențe transparențelor
vocativ singular
plural