4 intrări

59 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRACTÁT2, -Ă, tractați, -te, adj. Care se deplasează prin tractare. – V. tracta2.

TRACTÁT2, -Ă, tractați, -te, adj. Care se deplasează prin tractare. – V. tracta2.

TRACTÁT1 s. n. v. tratat.

tractat1, ~ă a [At: HRISTEA, P. E. 139 / Pl: ~ați, ~e / E: fr tracte] (D. vehicule) Remorcat.

TRACTÁT, -Ă adj. Tras (de un tractor sau alt vehicul). [Cf. fr. tracté].

tractat n. 1. operă în care se tratează despre vr’o știință sau artă: tractat de geografie; 2. convențiune între două sau mai multe State, între principii care iau asupră-și îndatoriri reciproce: tractat de pace. V. Nume proprii.

Tractat n. Tractatele cele mai importante pentru istoria Românilor au fost: TRACTATUL LUI MIRCEA CU MAHOMED I (1411): Muntenia își conserva autonomia, Turcilor nu le era permis a se așeza în țară și primiau în schimb plata unui peșcheș de 3000 lei turcești; TRACTATUL LUI BOGDAN CU SELIM I (1511): condițiuni identice, dar peșcheșul era de 4000 de galbeni turcești, 20 șoimi și 40 iepe de pravilă; TRACTATUL DIN CARLOWITZ, între Austria și Turcia (1699): Austria căpăta toată Ungaria, Banatul și Ardealul; TRACTATUL DELA PRUT, între Rusia și Turcia (1711): Rusia pierdea mai multe teritorii; TRACTATUL DIN PASSAROWITZ, între Austria și Turcia (1718): Austria căpătă Banatul, Oltenia și o parte a Serbiei; TRACTATUL DIN BELGRAD, între Austria și Turcia (1639): Oltenia se înapoiă Valahiei; TRACTATUL DIN KIUCIUK-KAINARGI, între Rusia și Turcia (1774): el puse capăt dominațiunii ruse asupra Principatelor; TRACTATUL DIN ȘIȘTOV, între Austria și Turcia (1791): statu-quo-ante; TRACTATUL IAȘI, între Rusia și Turcia (1792): Nistrul formând hotarul între cele două imperii; TRACTATUL DIN BUCUREȘTI, între Rusia și Turcia (1812): Rusia capătă Basarabia; TRACTATUL DIN ADRIANOPOLE, între Rusia și Turcia (1829): Principatele recădeau sub dependența Rusiei; TRACTATUL DIN PARIS, între Rusia, Anglia, Franța, Turcia și Sardinia (1856): se înapoia României Sudul Basarabiei și Rusia renunța la protectoratul asupra Principatelor rămase excluziv sub suzeranitatea Porții; TRACTATUL DIN BERLIN, între Rusia și Turcia (1878): recunoașterea independenței noului regat al României și reluarea Sudului Basarabiei de către Ruși în schimbul Dobrogei; TRACTATUL DIN BUCUREȘTI, 10 August 1913, între Bulgari și celelalte popoare balcanice: Români, Sârbi, Greci (v. aceste nume). V. Convențiune.

*tractát și (ob.) tratát n., pl. e (lat. tractatus, tratare, tratat, lucrare, scriere; it. trattato, fr. traité; rus. traktát. V. tratez). Tratat, carte: tratat de medicină. Învoĭală, convențiune (între state): tratatu de pace de la Bucureștĭ în 1913. – Tratatele cele maĭ însemnate în istoria Românilor sînt: 1. al luĭ Mircea cu Mohamet (1411), pin care Țara Românească îșĭ păstra autonomia, ĭar Turciĭ, în schimbu unuĭ peșcheș de 3000 de leĭ turceștĭ, n’aveaŭ voĭe să se stabilească în țară; 2. al luĭ Bogdan cu Selim I (1511), cu aceleașĭ condițiunĭ ca precedentu, dar peșcheșu suit la 4000 de galbenĭ, 20 de șoĭmĭ și 40 de ĭepe de prăsilă; 3. cel de la Carlovicĭ (un orășel de pe dreapta Dunăriĭ, în Austria), între Austria și Turcia (1699), pin care Austria căpăta toată Ungaria, Banatu și Ardealu; 4. cel de la Prut (1711), pin care Turcia lua maĭ multe teritoriĭ Rusiiĭ; 5. cel de la Pasarovicĭ (oraș din Serbia), între Austria și Turcia (1718), care dădea Austriiĭ Banatu, Oltenia și o parte a Serbiiĭ; 6. cel de la Belgrad (1739), pin care Austria ne restituĭa Oltenia; 7. cel de la Kĭucĭuk Kaĭnargi, un sat la est de Silistra (1774), pin care Rusia se retrăgea pe tot-de-a-una din țările româneștĭ și acorda Turciiĭ liberă navigațiune pe marea Neagră; 8. cel de la Șiștov (1791), pin care între Austria și Turcia se hotărăște status quo ante; 9. cel de la Ĭașĭ (1792), pin care rămîne Nistru hotar între Rusia și Turcia; 10. cel de la Bucureștĭ (1812), pin care Rusia obținea de la Turcia Basarabia; 11. cel de la Adrianopole (1829), pin care țările româneștĭ ajungeaŭ ĭar în dependența Rusiiĭ; 12. cel de la Paris (1856), între Rusia, Anglia, Francia, Turcia și Sardinia, pin care Româniiĭ i se restitue treĭ județe din sudu Basarabiiĭ, ĭar Rusia renunță la „protectoratu” eĭ asupra țărilor româneștĭ, care rămîn numaĭ supt suzeranitatea Turciiĭ; 13. cel de la Berlin (1878) între Rusia și Turcia, pin care Turcia recunoaște independența Româniiĭ, ĭar Rusia ĭa fără voĭa Româniiĭ cele treĭ județe din Basarabia și-ĭ dă în schimb Dobrogea cu un hotar deschis pentru un atac din partea Bulgariíĭ; 14. cel de la Bucureștĭ (1913), între România, Bulgaria, Serbia, Grecia și Muntenegru, pin care România îșĭ îndreaptă hotaru spre Bulgaria împingîndu-l dincolo de linia Turtucaĭa-Balcic, ĭar Bulgaria se retrage din mare parte din teritoriile cucerite de la Turcia, care teritoriĭ revin Serbiiĭ și Greciiĭ; 15. cel de la Versailles (28 Iuniŭ 1919), între statele aliate și Germania; 16. cel de la Saint-Germain en Laye1 (10 Sept. 1919), între statele aliate și Austria; 17. cel de la Neuilly sur Seine (27 Nov. 1919), între statele aliate și Bulgaria; 18. cel de la Trianon (4 Iuniŭ 1920), între statele aliate și Ungaria; 19. cel de la Sèvres (10 Aŭg. 1920), între statele aliate și Turcia; 20. cel de la Lausanne (24 Iuliŭ 1923), între statele aliate și Turcia.[1]

  1. 1) În original greșit: en Lave (după îndreptările făcute de autor la sfârșitul dicționarului). — LauraGellner

TRACTÁ1 vb. I v. trata.

TRACTÁ2, pers. 3 tractează, vb. I. Tranz. A remorca un vehicul. – Din fr. tracter.

TRACTÁ2, pers. 3 tractează, vb. I. Tranz. A remorca un vehicul. – Din fr. tracter.

TRATÁ, tratez, vb. I. 1. Tranz. A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta cu cineva într-un anumit fel. 2. Tranz. A oferi unui musafir mâncare, băutură; a ospăta. 3. Tranz. și refl. A (se) supune unui tratament medical. 4. Tranz. A discuta o chestiune economică, socială, politică etc., cu scopul de a ajunge la o înțelegere, la încheierea unei convenții etc.; a duce tratative. 5. Tranz. A dezvolta, a expune (în scris sau oral) o temă științifică, literară etc. 6. Tranz. A supune unui tratament (3). ♦ Spec. A supune semințele și plantele acțiunii unor agenți chimici sau fizici care distrug germenii bolilor. [Var.: (înv.) tractá vb. I] – Din it. trattare, lat. tractare.

TRATÁT, tratate, s. n. 1. Înțelegere scrisă încheiată între două sau mai multe state, în vederea determinării, într-un anumit domeniu, a drepturilor și a obligațiilor părților contractante sau în scopul stabilirii unor norme juridice ce trebuie respectate în relațiile dintre ele; acord internațional, convenție internațională. 2. Lucrare de specialitate în care sunt expuse metodic principiile fundamentale ale unei discipline. [Var.: (înv.) tractát s. n.] – Din it. trattato.

tracta1 vt [At: CONTEMP. 1955, nr. 463, 3/3 / Pzi: 3 ~tea / E: fr tracter] A remorca un vehicul.

trata [At: AR (1829), 221/38 / V: (înv) ~acta (Pzi: trac~) / Pzi: ~tez / E: lat tractare, ngr τραττάρω, fr traiter] 1 vt A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, atitudine Si: (înv) a tratarisi (1), a trătălui (1). 2 vt (Fam; gmț; îlv) Acu refuz A refuza. 3 vt (Cu determinări element predicativ suplimentar) A califica (pe cineva sau ceva) drept... Si: a numi, (înv) a tratarisi (2). 4 vt (C. i. un prieten, oaspete etc.) A oferi mâncare, băutură Si: a cinsti, a ospăta, (înv) a tratarisi (3). 5-6 vtr A (se) supune unui tratament (1) medical Si: a (se) vindeca, (înv) a (se) tratarisi (10-11). 1 vt A combate o boală Si: a tratarisi (4). 8 vt A discuta o chestiune economică, politică, socială etc., cu scopul de a ajunge la o înțelegere, la încheierea unei convenții etc. Si: a negocia, (înv) a tratarisi (5), a trătălui (2), (îvr) a tractirui, a trăctui. 9 vt (Fam; îe) A ~ amor (cu cineva) A fi în relație de dragoste cu cineva. 10 vt (C. i. o problemă, un subiect, o temă științifică, literară etc.) A expune în scris sau oral Si: a dezvolta, (înv) a tratarisi (6), a trătălui (3). 11 vt A înfățișă (un aspect, un fenomen) Si: a prezenta, (înv) a tratarisi (7), a trătălui (4). 12 vt (C. i. obiecte de artă; cu determinări care arată materia, stilul etc.) A executa (2). 13 vt (C. i. un material, o substanță etc.) A supune unui tratament (6) chimic, fizic etc. cu scopul de a obține modificări Si: (Înv) a tratarisi (8). 14 vt (Spc; c. i. semințe, plante) A supune acțiunii unor agenți chimici sau fizici, pentru a distruge germenii patogeni și bolile provocate de ei Si: (înv) a tratarisi (9). 15 vt (Teh) A supune (un corp, o substanță) acțiunii unui agent oarecare în vederea unui anumit scop.

tratat2 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: trata] 1-9 Tratare (3-11).

tratat1 sn [At: M. COSTIN, O. 45 / V: (înv) ~act~, ~aht~ / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: lat tractatus, it trattato, fr traité] 1 înțelegere scrisă încheiată între două sau mai multe state, în vederea determinării, într-un anumit domeniu, a drepturilor și a obligațiilor părților contractante sau în scopul stabilirii unor norme juridice Si: acord, convenție, pact. 2 Lucrare cu caracter special, în care sunt expuse metodic problemele fundamentale ale unei discipline Si: (îvr) tratație (6).

TRATÁ, tratez, vb. I. 1. Tranz. A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta cu cineva într-un anumit fel. 2. Tranz. A oferi unui oaspete mâncare, băutură; a ospăta. 3. Tranz. și refl. A (se) supune unui tratament medical. 4. Tranz. A discuta o chestiune economică, socială, politică etc., cu scopul de a ajunge la o înțelegere, la încheierea unei convenții etc.; a duce tratative. 5. Tranz. A dezvolta, a expune (în scris sau oral) o temă științifică, literară etc. 6. Tranz. A supune unui tratament (3). ♦ Spec. A supune semințele și plantele acțiunii unor agenți chimici sau fizici care distrug germenii bolilor. [Var.: (înv.) tractá vb. I] – Din it. trattare, lat. tractare.

TRATÁT, tratate, s. n. 1. Înțelegere scrisă încheiată între două sau mai multe state, în vederea determinării, într-un anumit domeniu, a drepturilor și a obligațiilor părților contractante sau în scopul stabilirii unor norme juridice; acord internațional, convenție internațională. 2. Lucrare cu caracter special, în care sunt expuse, metodic, problemele fundamentale ale unei discipline. [Var.: (înv.) tractát s. n.] – Din it. trattato.

arată toate definițiile

Intrare: tractat (adj.)
tractat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tractat
  • tractatul
  • tractatu‑
  • tracta
  • tractata
plural
  • tractați
  • tractații
  • tractate
  • tractatele
genitiv-dativ singular
  • tractat
  • tractatului
  • tractate
  • tractatei
plural
  • tractați
  • tractaților
  • tractate
  • tractatelor
vocativ singular
plural
Intrare: tracta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tracta
  • tractare
  • tractat
  • tractatu‑
  • tractând
  • tractându‑
singular plural
  • tractea
  • tractați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tractez
(să)
  • tractez
  • tractam
  • tractai
  • tractasem
a II-a (tu)
  • tractezi
(să)
  • tractezi
  • tractai
  • tractași
  • tractaseși
a III-a (el, ea)
  • tractea
(să)
  • tracteze
  • tracta
  • tractă
  • tractase
plural I (noi)
  • tractăm
(să)
  • tractăm
  • tractam
  • tractarăm
  • tractaserăm
  • tractasem
a II-a (voi)
  • tractați
(să)
  • tractați
  • tractați
  • tractarăți
  • tractaserăți
  • tractaseți
a III-a (ei, ele)
  • tractea
(să)
  • tracteze
  • tractau
  • tracta
  • tractaseră
Intrare: trata
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trata
  • tratare
  • tratat
  • tratatu‑
  • tratând
  • tratându‑
singular plural
  • tratea
  • tratați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tratez
(să)
  • tratez
  • tratam
  • tratai
  • tratasem
a II-a (tu)
  • tratezi
(să)
  • tratezi
  • tratai
  • tratași
  • trataseși
a III-a (el, ea)
  • tratea
(să)
  • trateze
  • trata
  • trată
  • tratase
plural I (noi)
  • tratăm
(să)
  • tratăm
  • tratam
  • tratarăm
  • trataserăm
  • tratasem
a II-a (voi)
  • tratați
(să)
  • tratați
  • tratați
  • tratarăți
  • trataserăți
  • trataseți
a III-a (ei, ele)
  • tratea
(să)
  • trateze
  • tratau
  • trata
  • trataseră
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tracta
  • tractare
  • tractat
  • tractatu‑
  • tractând
  • tractându‑
singular plural
  • tractea
  • tractați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tractez
(să)
  • tractez
  • tractam
  • tractai
  • tractasem
a II-a (tu)
  • tractezi
(să)
  • tractezi
  • tractai
  • tractași
  • tractaseși
a III-a (el, ea)
  • tractea
(să)
  • tracteze
  • tracta
  • tractă
  • tractase
plural I (noi)
  • tractăm
(să)
  • tractăm
  • tractam
  • tractarăm
  • tractaserăm
  • tractasem
a II-a (voi)
  • tractați
(să)
  • tractați
  • tractați
  • tractarăți
  • tractaserăți
  • tractaseți
a III-a (ei, ele)
  • tractea
(să)
  • tracteze
  • tractau
  • tracta
  • tractaseră
Intrare: tratat (s.n.)
tratat2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tratat
  • tratatul
  • tratatu‑
plural
  • tratate
  • tratatele
genitiv-dativ singular
  • tratat
  • tratatului
plural
  • tratate
  • tratatelor
vocativ singular
plural
tractat3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tractat
  • tractatul
  • tractatu‑
plural
  • tractate
  • tractatele
genitiv-dativ singular
  • tractat
  • tractatului
plural
  • tractate
  • tractatelor
vocativ singular
plural
tractat2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tractat
  • tractatul
  • tractatu‑
plural
  • tractate
  • tractatele
genitiv-dativ singular
  • tractat
  • tractatului
plural
  • tractate
  • tractatelor
vocativ singular
plural
tratat3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tratat
  • tratatul
  • tratatu‑
plural
  • trataturi
  • trataturile
genitiv-dativ singular
  • tratat
  • tratatului
plural
  • trataturi
  • trataturilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tractat (adj.)

  • 1. Care se deplasează prin tractare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: remorcat

etimologie:

tracta

  • 1. A remorca un vehicul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN NODEX sinonime: trage

etimologie:

trata tracta

  • 1. tranzitiv A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta cu cineva într-un anumit fel.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Făcea haz de el, fără a-l trata ca pe un egal. SADOVEANU, E. 95.
      surse: DLRLC
    • Contez pe amiciția d-tale, ca să-l tratezi ca pe mine însumi, pe amicul meu. CARAGIALE, O. II 292.
      surse: DLRLC
    • Eram în bună companie, pe un rînd cu Nicu Bălcescu, C. A. Rosetti, frații Brătienii și mai mulți alții, care nu erau mai bine tratați decît mine. GHICA, A. 640.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A oferi unui musafir mâncare, băutură.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: ospăta attach_file 2 exemple
    exemple
    • Pînă iese Gica, tratează-ne cu ceva, țață Salomio, spune Tunsu. STANCU, D. 357.
      surse: DLRLC
    • Turcii stau înfipți pe scaune, mestecînd liniștiți și cu sfințenie prăjiturile cu care fuseseră tratați. BART, S. M. 27.
      surse: DLRLC
    • 2.1. A face cinste.
      surse: DN
  • 3. tranzitiv reflexiv A (se) supune unui tratament medical.
    surse: DEX '09 DLRLC DN NODEX sinonime: căuta lecui attach_file un exemplu
    exemple
    • Însuși... își făcea leacurile și se trata. NEGRUZZI, S. I 208.
      surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv A discuta o chestiune economică, socială, politică etc., cu scopul de a ajunge la o înțelegere, la încheierea unei convenții etc.; a duce tratative.
    surse: DEX '09 DLRLC DN NODEX sinonime: negocia attach_file 2 exemple
    exemple
    • În biroul căpităniei, patru hamali din comitetul sindicatului tratează... pentru înmormîntarea lui Gălăciuc. SAHIA, N. 40.
      surse: DLRLC
    • Acest comitet să trateze diplomaticește cu Poarta. GHICA, A. 72.
      surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv A dezvolta, a expune (în scris sau oral) o temă științifică, literară etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Balzac a tratat teoria familiei în scenete și imagini. IBRĂILEANU, S. 284.
      surse: DLRLC
    • Coșbuc a deslușit conținutul adevărat și real al doinei poporului, dar... în loc de a-l trata în sensul epic, clasic, l-a tratat în parte romantic. GHEREA, ST. CR. III 393.
      surse: DLRLC
  • 6. tranzitiv A supune unui tratament.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 6.1. A pune o substanță chimică sau un material în contact cu un reactiv chimic, pentru a observa producerea unor reacții chimic specifice sau pentru a obține modificarea calității unui material.
      surse: DLRLC DN
    • 6.2. prin specializare A supune semințele și plantele acțiunii unor agenți chimici sau fizici care distrug germenii bolilor.
      surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • Eu rămîn aici, să facem planul de cultură și să tratăm sămînța. MIHALE, O. 13.
        surse: DLRLC

etimologie:

tratat (s.n.) tractat

  • 1. Înțelegere scrisă încheiată între două sau mai multe state, în vederea determinării, într-un anumit domeniu, a drepturilor și a obligațiilor părților contractante sau în scopul stabilirii unor norme juridice ce trebuie respectate în relațiile dintre ele; acord internațional, convenție internațională.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: acord convenție attach_file 3 exemple
    exemple
    • Semnarea tratatului de prietenie cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste cît și încheierea de tratate de prietenie cu alte țări democratice și doritoare de pace din vecinătatea noastră sînt acte de întărire a păcii generale și a independenței noastre. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 141.
      surse: DLRLC
    • Tratatul de Adrianopoli aduse țărilor recîștigarea a parte din drepturile pierdute. NEGRUZZI, S. I 202.
      surse: DLRLC
    • După lupte sîngeroase, încheind tratat de pace, Hotărî pe Romînia fericită a o face. ALEXANDRESCU, M. 170.
      surse: DLRLC
  • 2. Lucrare de specialitate în care sunt expuse metodic principiile fundamentale ale unei discipline.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Fata gazdei, firavă... veghind nopțile pe tratatele lui Testut și Vidal. C. PETRESCU, Î. I 21.
      surse: DLRLC
    • Îl aflu în sala cea mare de studiu, aplecat peste un tratat de algebră superioară. I. BOTEZ, ȘC. 229.
      surse: DLRLC

etimologie: