6 definiții pentru negociat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

negociat, ~ă a [At: DLR / Pl: ~ați, ~e / E: negocia] 1 (D. un tratat, o convenție internațională) Încheiat în urma unor tratative. 2 (D. o afacere) Intermediat. 3 (D. o căsătorie) Care a fost încheiată în unna unor discuții și pe baza unor condiții prealabile. 4 (D. operații comerciale) Efectuat. 5 (D. preț) Asupra căruia s-a căzut la învoială.

NEGOCIÁ, negociez, vb. I. Tranz. 1. A trata cu cineva încheierea unei convenții economice, politice, culturale etc. ♦ A intermedia, a mijloci o afacere, o căsătorie. 2. A efectua diverse operații comerciale (de vânzări de titluri, de rente etc.). [Pr.: -ci-a] – Din fr. négocier.

NEGOCIÁ vb. I. tr. 1. A discuta, a trata încheierea unei convenții economice, politice, culturale etc. 2. (În capitalism) A trafica efecte publice; a converti în bani o hârtie de valoare. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. négocier, cf. lat. negotiari].

A NEGOCIÁ ~éz 1. intranz. (despre părți oficiale interesate) A duce tratative în vederea unor convenții (economice, politice etc.); a trata. 2. tranz. 1) (afaceri, căsătorii etc.) A susține ca intermediar; a mijloci; a intermedia. 2) (rente, titluri, hârtii de valoare etc.) A transmite prin operații comerciale. [Sil. -ci-a] /<fr. négocier


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

negociá vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. negociéz, 3 sg. și pl. 1 pl. negociém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. și pl. negociéze, ger. negociínd (sil. -ci-ind)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEGOCIÁ vb. 1. a trata. (A ~ încheierea unei tranzacții.) 2. a trafica, (pop.) a sămsări. (A ~ valori, efecte publice.) 3. v. parlamenta.

Intrare: negociat
negociat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • negociat
  • negociatul
  • negociatu‑
  • negocia
  • negociata
plural
  • negociați
  • negociații
  • negociate
  • negociatele
genitiv-dativ singular
  • negociat
  • negociatului
  • negociate
  • negociatei
plural
  • negociați
  • negociaților
  • negociate
  • negociatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

negocia

  • 1. A trata cu cineva încheierea unei convenții economice, politice, culturale etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: trata un exemplu
    exemple
    • În toate administrațiile publice mișunau samsari care negociau tot felul de afaceri cu miniștrii. PAS, Z. IV 147.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A intermedia, a mijloci o afacere, o căsătorie.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00 sinonime: intermedia mijloci
  • 2. A efectua diverse operații comerciale (de vânzări de titluri, de rente etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 2.1. (În regimul capitalist) A trafica efecte publice; a converti în bani o hârtie de valoare.
      surse: DLRLC DN

etimologie: