17 definiții pentru spurcăciune
- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (4)
- arhaisme și regionalisme (2)
- proverbe (1)
Explicative DEX
SPURCĂCIUNE, spurcăciuni, s. f. 1. Lucru spurcat2 (1), grețos; scârnăvie, murdărie. ♦ Fig. Faptă sau vorbă murdară; trivialitate. 2. Termen de dispreț pentru o ființă respingătoare; p. ext. monstru. – Spurca + suf. -ăciune.
SPURCĂCIUNE, spurcăciuni, s. f. 1. Lucru spurcat2 (1), grețos; scârnăvie, murdărie. ♦ Fig. Faptă sau vorbă murdară; trivialitate. 2. Termen de dispreț pentru o ființă respingătoare; p. ext. monstru. – Spurca + suf. -ăciune.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
spurcăciune sf [At: COD. VOR.2 57r/5 / V: (îvr) ~cine / Pl: ~ni / E: spurca + -ăciune] 1 (Înv; pfm) Murdărie (1). 2 (Pop) Spurc (4). 3 (Asr; fig) Faptă care contravine perceptelor religioase sau morale. 4 (Fig; pgn) Murdărie. 5 (Pop) Spurc (1). 6 (Înv) Relație sexuală nepermisă între rude de sânge sau prin alianță. 7 (Îvp; pfm) Animal dezgustător, a cărui carne nu se mănâncă. 8 (Îvp; pfm; pex) Monstru. 9 (Reg; spc) Lup. 10 Persoană dezgustătoare, respingătoare prin comportamentul său. 11 (Olt) Duh rău. 12 (Asr) Păgân.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPURCĂCIUNE, spurcăciuni, s. f. 1. Lucru spurcat, grețos, pe care ți-e scîrbă să-l atingi; scîrnăvie, murdărie. 2. Termen de dispreț pentru o ființă (animal sau om) respingătoare, scîrboasă; p. ext. ființă înfiorătoare, monstru. Ai furat cu ei odată. Iar te-au cumpărat. Spurcăciune! DEMETRIUS, C. 68. Spurcăciunea se hrănea cu carne de om. ISPIRESCU, U. 116. 3. Faptă sau vorbă murdară; trivialitate.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPURCĂCIUNE ~i f. 1) Ființă sau lucru respingător. 2) fig. Vorbă sau faptă spurcată, murdară. /a spurca + suf. ~ăciune
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spurcăciune f. 1. necurățenie; 2. ceva spurcat: hoit, mortăciune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
spurcăcĭúne f. (lat. spurcatio, -ónis). Acțiunea de a spurca. Lucru spurcat (carne în post ș. a.), lucrurĭ grețoase: ce-aĭ adus aicĭ spurcăcĭunile astea? Ofipt, bube dulcĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
spurcăcine sf vz spurcăciune
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
spurcăciune (pop., fam.) s. f., g.-d. art. spurcăciunii; pl. spurcăciuni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
spurcăciune s. f., g.-d. art. spurcăciunii; pl. spurcăciuni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spurcăciune s. f., g.-d. art. spurcăciunii; pl. spurcăciuni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
SPURCĂCIUNE s. scârboșenie, scârnăvie. (Ce e ~ asta?)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SPURCĂCIUNE s. v. abjecție, cisticercoză, excrement, fărădelege, fecale, infamie, josnicie, mișelie, mârșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, trichinoză.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spurcăciune s. v. ABJECȚIE. CISTICERCOZĂ. EXCREMENT. FĂRĂDELEGE. FECALE. INFAMIE. JOSNICIE. MIȘELIE. MÎRȘĂVIE. NELEGIUIRE. NEMERNICIE. NETREBNICIE. TICĂLOȘIE. TRICHINOZĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPURCĂCIUNE s. scîrboșenie, scîrnăvie. (Ce e ~ asta?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
spurcăciúne, spurcăciuni, (spurcășag), s.f. 1. Murdărie, mizerie. 2. Nume generic pentru boli de piele. 3. Ființă respingătoare: „Atunci scoate el cuțâtu și țipurește una: Uhaa! Spurcăciuni!” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 264). 4. Animal sălbatic dezgustător; monstru. 5. Duh rău. – Din spurca + suf. -ăciune (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
spurcăciune, spurcăciuni, (spurcășag), s.f. – 1. Murdărie, mizerie 2. Nume generic pentru boli de piele. 3. Ființă respingătoare: „Atunci scoate el cuțâtu și țipurește una: Uhaa! Spurcăciuni!” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 264). 4. Animal sălbatic dezgustător; monstru. 5. Duh rău. – Din spurca + suf. -ăciune (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Proverbe și cimilituri
Vai de cel ce spală paharul pe dinafară, iar pe dinlăuntru plin de spurcăciune!
(Adică de cei ce se împodobesc pe dinafară, iar pe dinlăuntru, plini de nelegiuire.)
- sursa: Golescu (manuscris-1840;(re)publicat-1973)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
spurcăciune, spurcăciunisubstantiv feminin
- sinonime: murdărie scârboșenie scârnăvie
- 1.1. Faptă sau vorbă murdară. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: trivialitate
-
- 2. Termen de dispreț pentru o ființă respingătoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ai furat cu ei odată. Iar te-au cumpărat. Spurcăciune! DEMETRIUS, C. 68. DLRLC
- 2.1. Monstru. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: monstru
- Spurcăciunea se hrănea cu carne de om. ISPIRESCU, U. 116. DLRLC
-
-
etimologie:
- Spurca + -ăciune. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.