Definiția cu ID-ul 845927:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SPURCĂCIUNE, spurcăciuni, s. f. 1. Lucru spurcat2 (1), grețos; scârnăvie, murdărie. ♦ Fig. Faptă sau vorbă murdară; trivialitate. 2. Termen de dispreț pentru o ființă respingătoare; p. ext. monstru. – Spurca + suf. -ăciune.